Doar în moarte îşi poate găsi pacea sau poate fi deziluzionat de cea pe care o iubeşte.
Cu cât mă duc spre clipele funeste
când jalea omenească e curmată,
cu-atât mai scurt e timpul dintr-o dată,
nu-i pasă de speranţe sau proteste.
Şi-n gând îmi spun: „Curând, fără de veste,
amorul tace, căci ţărâna toată
mă va-nveli ca neaua afânată
şi chinu-i gata; pace-n juru-mi este:.
căci ia cu el speranţa ce vibrează,
cea care m-a înşelat o vreme lungă,
şi râs şi plâns şi teamă şi mânie:.
şi voi privi cum alţii vor s-ajungă
la lucruri vane, cum înaintează,
şi-apoi suspină c-o durere vie.
Sensul versurilor
Sonetul exprimă dorința de a găsi pacea în moarte, ca eliberare de suferința și deziluziile provocate de iubire și de speranțele înșelătoare. Vorbitorul anticipează sfârșitul chinurilor și contemplă inutilitatea eforturilor umane.