Eusebiu Camilar – Pagina 3

Rămâi Să Mai Ciocnim o Cupă

Cu vin albastru de la hanul din valea umbrelor fugare… / Rămâi să mai ciocnim … →

Departe ești, frumoasa și preaiubita mea, / Și totuși ochii noștri țintind aceeași stea. / … →

Mirat din somn urcat-am ca din adânc abis: / Vuise tamburina afară sau în vis? … →

Rămâi să mai ciocnim o cupă / La hanul vechi de pe coclauri, / Căci … →

Neguri sure lunecă pe zare / Sciții vin în șiruri lungi de care. / Noaptea … →

Închină-te la fluvii liniștite / în cari se scaldă porumbițele; / salută, surâzând, Troițele / … →

Demult cocorii nopții prin cer s-aud vâslind, / Să ne lăsăm în voia luntrașului, zâmbind. … →

Doamne, sunt singur. Auzi-mă. / Focurile toate s-au trecut. / Trâmbițele-nalte, zadarnic / răsună pe … →

Cum să nu umblu trist prin grădini? / Din coastele tatei cresc rădăcini. / Din … →

Dar nopțile acestea, frumoaso, cum de sunt, / Atât de diafane, din cer până-n pământ?. … →