Eusebiu Camilar – Galopul

Mai zvelt decât săgeata din arc, te-aruncă, murg!
Am răzbătut prin marea prelungului amurg.
Şi-acum de mult se vede, cum zbori cu coama-n vânt,
Luceafărul în boldul din fruntea ta răsfrânt.
Lovit-ai cu potcoava, şi-a scânteiat la pod,
Vreun hârb, sau diadema purtată de Nimrod?
Furtuna urlă-n faţă din răsputerea ei?
Îl urmărim pe Cresus în carul tras de lei!
Aleargă şi mai tare, de sete până arzi:
Noi vom întoarce carul cel tras de leoparzi.
Mai iute ca săgeata, mai iute! Nu-i când sta..
Se-nalţă-n urmă pulberi şi înaintea ta,
Şi mă-nfior deodată, şi parcă frică mi-i:
Dac-ai sărit, din fugă, de-a dreptu-n galaxii?

Sensul versurilor

Piesa descrie o călătorie rapidă și plină de energie pe un cal, evocând imagini ale naturii și ale mitologiei. Sentimentul este unul de entuziasm și ușoară teamă în fața necunoscutului și a vitezei.

Lasă un comentariu