De-atâtea nopți, sub nori prelungi, posomorâți,
Mai dorm păunii iernii, pe câmpuri coborâți.
Și-abia-abia din somnul de marmură mai ies
Când Crivățul cu goarna îi sperie ades.
Dar mâine-au să pornească, pe-al cerurilor drum,
Păunii albi ai iernii în stoluri ca de fum.
Și s-or zări departe cum strălucesc avan
Peneturi cu lumină de soare african.
S-or auzi cocorii ajunși la Helespont,
Cu pliscuri de mătase bătând în orizont.
Sensul versurilor
Piesa descrie tranziția de la iarnă spre primăvară, folosind imagini poetice ale păunilor și cocorilor. Sugerează un sentiment de așteptare și speranță pentru venirea unei noi perioade, plină de lumină și căldură.