Duiliu Zamfirescu – April

Parcă n-a fost de când lumea iarna ce de-abia s-a dus,De când firea iar, cu mâna-i nevăzută, ne-a adusSoare tânăr sus în slavă, în crăiia lui albastrăȘi de când răsună lunca de o pasăre măiastră.Că-și dă viers privighetoarea și-n tăcere se desfacNote limpezi din tufișul parfumat de liliac.Parcă n-ar mai fi aceeași fire tristă și … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Dezgust

Sunt sătul de tot pe lume. Sunt sătul de suferință,De iluzii, de plăcere, de suspine, de credință.Le-am gustat pe fiecare și dezgustul m-a cuprins!Tot ce-a fost mai sfânt, mai nobil, ele-n sufletu-mi au stins.M-au desmoștenit de mine, mi-au ucis gândul de viu;Nu mai știu nici să mă bucur, nici să sufăr nu mai știu.Trec cum … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Seara de Toamnă

Ah! ce frumoase-s serile de toamnă!Prin frunze reci doar un fior adie;S-arată-n deal, cu faţa purpurie,A nopţilor fermecătoare Doamnă.Pe câmpul veşted tainic ea-mprăştieStrălucitoarea-i negură albastră,O, Doamne sfânt! Ce pană mult măiastrăAtâta farmec ar putea descrie!Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul.În umbra lui mă simt prins de tristeţe:Există oare-atâta frumuseţeÎn fire, — aşa cum o simţi tu, … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Pe O Pagină De Muzică

Speranța mea frumoasă, din vremurile trecute,Spre vremuri mai bătrâne, s-a dus pe neștiuteÎn repedele-i zbor,Și-n urma ei rămas-au o zi fără luminăȘi-o inimă ce-nchide sub neagra sa ruinăUn dor… un vecinic dor.Atunci nebun plecat-am cu gândul către tineÎnsuflețită umbră a nopților senine,Suspin pierdut de vânt.Și te-am căutat prin ceruri, și te-am căutat prin lume,Îmbrățișându-ți urma, … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Fugind de Tot

Fugind de tot: de lume și de tine,Mă duc să dorm pe-ntindere de ape;Acolo groapa vântul să mi-o sape;Amurgul serii cadă peste mine.Nespus de dulcea ei singurătateȘi-o poartă-n lume luna gânditoare:Mă uit la dânsa, și nu mă mai doareViața-mi plină de pustietate.O, tu, acela ce mă faci să sufăr,O, suflete, întoarce-te prin astreȘi lasă-mă pe … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Dedicație

Nepoatei mele Maria-Gretchen Simionescu-Râmniceanu.Gretchen, cercetând odată cartea oarbelor destine,Am găsit că ursitoarea a fost darnică cu tine:Ea n-a scris nimic pe fila netedă ce te-aștepta,Căci a vrut ca tu, menirea, să ți-o scrii cu mâna ta.Gretchen dragă, până astă-zi, încă tot nu poți să scrii,Sau și de-ai putea, ai scrie: prăjituri și jucării.De aceea dă-mi … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Fluture

Fluture, fluture, fluture,Aripa vântul ți-o scuture,Craiule tânăr al florilor,Crainic al zorilor. Dau pentru clipa-ți ușarnicăToată viața mea harnică;Dau pentru leagănul vântuluiTronul pământului. Du-mă prin lunci, unde soareleBând dimineața izvoareleMerge nuntaș, iar tu ginereFlorilor tinere. Doi spânzurați ce prin fete,Unul furându-le betele,Altul, mai sprințar, vederile,Dorul și vrerile. Mușcă-te-ar dragostea, fluture.Friguri de dor să te scuture:Plânge-te-ar roua … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Noapte Bună

Noapte bună, noapte bună,Copilaș cu gura mică,Dormi sub razele de lunăȘi la cap c-o floricică.Mâine, când te-i deștepta,Razele din sfântul soareGenele ți-or săruta,Socotindu-te o floare.Și-or trimete către tineDe pe-un vârf de romanițăUrsitoarele de binePe aripi de gărgărița.Azi norocul îți zâmbește,De pe drumuri te adună:Gărgărița urmărește,Urmărește-o… Noapte bună.

Duiliu Zamfirescu – Vara

Cu firea ei cea arzătoareSosit-a vara înapoi.Toți pomii sunt în sărbătoare,În tei stă floare lângă floare.E dulce vara pe la noi!Când dimineața se iveșteDin al văzduhurilor fund,Tot câmpul parcă-ntinereșteIar, deșteptată de pe prund,Cireada satului pornește.În urma ei un roi de grauri,Ca niște valuri cenușii,S-amestecă prin bălării,S-așază-n coarne pe la tauri,Fac fel de fel de nebunii.Până … Citește mai mult

Duiliu Zamfirescu – Barza

Sus, pe Argeș, pe la munți,Au rămas codrii cărunți;Jos, pe vale, prin zăvoi,Se cobor turme de oi,Iar un cuc cu pană surăȘi-a spus numele din gură:“Cu-cu!”.De prin garduri, de prin vii,Cintezoii auriiZis-au din ciripiturăUnei tufe de răsură:“Soro fă, deșteaptă-teȘi spre soare-ndreaptă-te,So-ro!”.Iar prin crânguri s-aud semneGhionoaia taie lemne,Gaița, într-o gârneață,Se proclamă cântăreață,Iar din mreaja somnuluiIes gândacii … Citește mai mult