Versuri corectate și adnotate
Nici nu mai ştiu de ce, în seara cândAm stat cu tine-n braţele din gând,Făcusem foc înalt la ceas târziu,Căci nu era nici frig şi nici pustiu.Erau atâtea stele peste noiŞi peste cortul nostru din zăvoi,Atâţia greieri într-un singur cânt,De mă credeam în Rai, nu pe Pământ.Mă-ntreb şi-acum de n-o fi fost un visCe mi-a … Citește mai mult
Într-o zi când Toamna se-alinta-n oglindă,Mi-am trimis privirea chipul să i-l prindăÎn strânsori de raze-nchipuind o plasăTrasă-adânc în suflet, să îi fie casăȘi să-ncerce-acolo focul să aprindăCât să-mi pară viața, iar, misterioasă.Gândurile-mi, toate, au înconjurat-oMurmurând întruna: “Vrei mireasă, iat-o! ”Nu-mi păsa de verde, nici de primăvară,Nu voiam nici vara să mă-ncingă, iară;Eu, cu Toamna-n suflet, … Citește mai mult
De mi-ar fi fost un vis frumos,L-aș fi visat, l-aș fi visat …Dar nu a fost! M-am deșteptatC-un iz de aer mlăștinos.De l-aș mai fi continuat,Aș fi umblat prin putregai,Pe-un drum ce n-ar fi dus în Rai…Din visu-acela, am plecat.Nu vreau să mă gândesc la el,Să trec de punte, s-o parcurg,Să văd, sub ea, cum … Citește mai mult
Ridicase vântul, dintr-un luminiș,Frunzele căzute întru veșniciePrintre mărăcinii unde-o bălărieÎși păzea hotarul propriului tufiș.Le-a urcat în slavă, le-a purtat pe susPeste lumea-n care toamna așternuseNoi culori, intense, parcă nesupusePictorului care-n ceruri le-a compus.Au trecut de norii plini de zile reciFulgerând a moarte înspre pământeni,Au trecut de codri tânguind jieni,Au zărit uitarea-n vechile poteci.Mai plângeau când … Citește mai mult
Curgeau pe coasta unui munte noriiCa un șuvoi de clipe-atât de reciÎncât nu le-a mai vrut drept călătoriiPe creste ce vor dăinui pe veci.I-a rupt, i-a destrămat, le-a dat semnalulPe care-un timp prea lung l-a amânatStrunindu-și, în adâncuri, arsenalulÎn zbucium de cutremure creat.A curs cascada albă spre o valeCu brazi ce apăreau în calea eiÎnveșmântați … Citește mai mult
E-o zbatere-n spațiul lipsit de poemedin vechiul capitol, e golul subitce vine și scrie-nainte de vremesfârșitul poveștii ce n-are sfârșit.Își urlă durerea o ultimă notădin tot ce-a rămas în pereții pustiiai inimii care-i acum doar o grotăce-nchide-n uitare mai vechi simfonii.Sfârșitul poveștii? Sfârșitul e-n moarte– poveștile-apun și-au un alt răsărit –iar zorii-mi anunță finalul departe,c-un … Citește mai mult
O ceață deasă curge peste dale,pe-aleea-n care totu-i nemișcat,și face ca luminile banalesă pară candelabre-ntr-un palat.Iar la lumina lor, ca pe o scenă,o balerină-alunecă ușor,plutirea ei lăsând în urmă trenăprin aerul ce pare-acum un nor.E-atât de naturală, de frumoasă,în dansul pe o arie de vis,încât privirea-mi fuge, curioasă,spre scena care-n noapte s-a deschis.M-apropii și-o cuprind … Citește mai mult
Ea avea un secret și demult s-a gânditSă nu-l spună cumva, să-l păstreze al ei,Să nu-i fie doar vis ce i-a fost răsăditDe când încă n-avea-n părul ei ghiocei.Și revine la fel, dar nu-i e un coșmar,N-o trezește din somn, doar atât că-i ciudat,Poartă-n el un mister ce îi pare amar,Parc-așteaptă ceva ce, în timp, … Citește mai mult
Neliniștile nopții par să-mi spunăCă-n lumea vie-a gândurilor meleE-un cântec nou, ce curge dinspre steleȘi-mi e adus de razele de Lună.În armonia lui, tresar, măiastre,Senzații noi, în vechiul orologiu,Iar pulsul lui devine un elogiuÎn vers timid, ce urcă înspre astre.Și urcă, urcă, aripile saleAu străluciri de stele, sunt divineȘi par tot Universul să-l înclineSpre cântul … Citește mai mult
În umbra ta, se mișcă, valuri-valuri,lucind alene, gânduri ce-mi apar,te-nvăluie-n priviri și-apoi disparîn lumi nedeslușite, prin portaluri.Revin, plutind pe ape liniștite,te caută, din nou, și te găsescîn trupul tău, pe care-l copleșesccu sărutări fierbinți, nepotolite.Iar gândurile tale? Nu mai ai!La mine-s toate, mă iubesc în voieîn timp ce tu printre-ale mele stai.Iubita mea, mă pierd … Citește mai mult