Versuri corectate și adnotate
Ninge, ce mai ninge!Floarea de mușcatăȘade-n drum mirată,Gerul o atinge.Ninge. Totul zboară,Strada, cotitura.Treptele pe scarăAu pornit de-a dura.Ninge. Spre pământBolta nesfârșită:Cu sumanul rupt,Bolta peticită.Cerul coborî,Stă ca un nerod,Sus în capul scării,Doborât din pod.Abia fu Crăciunul,Anul nou s-arată,La o depărtareNumai de o șchioapă.Ninge. Flori de gheațăCu zăpada-n pas,Treci la fel tu, viață,Ce ne-ai mai rămas?.Poate că … Citește mai mult
Prin văi, când pe terasamente,Când după cotitură dreptTot șerpuiește drumu-n lenteSpre înaintele-i direct.Cu legile de perspectivePe lângă câmp alăturatÎn unduiri imperativeNecolbuit, neînmuiat.Când peste dâmbă se înalțăSpre iaz n-a tras măcar piezișUnde rățuște după rațăÎl taie-acum în curmeziș.Când ocolește lângă pante,Pieptiș în munte ca proscrisIarăși în sus și mai departeCum numai vieții este scris.Prin locuri vechi, … Citește mai mult
Nimeni nu va fi acasăDoar amurgul. Și s-a stinsZiua iernii luminoasălângă storul larg deschis.Numai aliciri piezișeDe moi stele-n cerul micDoar omăt și-acoperișuriȘi mai mult nimic.. nimic..Iar chiciura linii curmăȘi în mine iar te cerniTângă de un an urmăȘi durerea altei ierni.Și iar vrea să mă apuceUn păcat pitit în gândGeamul cum apasă-n cruceVina lemnului flămând.Pe … Citește mai mult
Visai toamna prin a sticlei semilumină,Amicii şi tu în bufonă ceată hilară,Şi, ca din cer, vultur ce izbuti să obţinăSânge – inima mea în palmă-ţi coboară.Însă timpul trecea, îmbătrânea, se curma,Şi, făcând rama mătăsoasă, argintie,Din grădină zorile ferestrele asuda –Cu lacrimi de sânge plângea septembrie.Dar timpul trecea, bătrân. Fărâmicioasă,Ca gheaţa, trosnea, umed, pe jeţuri mătasea.Şi … Citește mai mult
Îmi place dârza nărăvieLa un artist ce-i în zenitÎn fraze dezvățat să fie,De cărțile-i e stânjenit.Știu bine-a chipului silabă.Clipa ascunderii e-n gol.Și nu mai poți întoarce-o hloabăMăcar ascunde-te-n subsol.Nu poți feri soarta-n țărânăCe-i de făcut? De la-nceputTrage-n aminte să rămânăVorba ce l-a recunoscut.Dar cine-i el? Pe ce arenăAdăugă târziul har?Cu cine-i lupta de gheenă?Cu sine … Citește mai mult
Deretică lumea-nainte de praznic.Tu, stând la o parte de-acest balamuc,Îţi spăl cu aghiazmă din găletuşăPicioarele arse de drum ca de rug.Tot caut, tot caut, nu-ţi dau de sandale,Ceţos e pământul, prin lacrimi văzut,Pe ochi îmi stă vălul de păr lung şi moale,Un văl de păr negru în val desfăcut.Picioarele tale în poală-mi, Isuse,Stropescu-le-n lacrimi de … Citește mai mult
Și-ntr-o clipă prin creier trecură gândurile toate,Unice și necesare. Trecură spre a pieri..Aleksandr BlokEl se ridică. În bucătărie bătu de ora unu. Știa, –Acuma e sfârșitul a toate. Se ridică, ieși.Norii se perindau. Printre rânduri și oarecum în treacătPe lespezile trotuarului ciocănea bastonulȘi pe undeva hodorogea o droșcă. – Un an în urmăBalzac fusese înțeles … Citește mai mult
Toți și-or pune azi pardesie,De lăstarii ploii agățându-le, mut,Dar nici unul n-o să observe, nici unul,Că de vreme rea iar m-am luat de băut.Argintate, frunze de zmeură, toateS-or întoarce cu josul în sus.Soarele trist e acum, ca și tine,Nordică făptură, astru apus.Toți și-or pune azi pardesie,Dar și noi vom face-o, azi, lată.Căci nimic nu ne … Citește mai mult
O, de știam de la debutCă versul scris cu sânge-omoară,Că flecuștețele de rânduriTe-nfundă-n gât și te doboară.Lăsam isprăvile acesteaC-un dedesubt primejdios.Abia se-nfiripa povesteaȘi interesul – ce sfios!.Ca Roma, bătrânețea-i dură,N-o-ndupleci cu brașoave doară.Nu scapă-actorul c-o lectură:Cere de-a binelea să moară.Când inima-ți dictează versul,Ea scoate-n scenă-un rob, târându-l.Aici se isprăvește arta!Respiră soarta și pământul.
Nu e frumos să fii celebru– De parcă asta-ți dă avânt! –Să strângi hârtii, să-ți faci arhivă,Să te tot bâții pe-un cuvânt.Creația-i o dăruireȘi nu scandal și împrumuturiE rușinos, o nulitatePe buzele oricui să fluturi.Trăiește fără imposturăÎncât, când n-o să mai ai vreme,Să te-ndrăgostească depărtareaȘi viitorul să te cheme.E bine să lași spații albe,Nu în … Citește mai mult