Alexandru T Stamatiad – Melancolie
E noapte, vânt și ploaie.Mă simt așa de singur,Și gândul mă transportă pribeag în depărtare,În lumea amintirii — o lume fermecată —Și inima-mi palpită nebună-n disperare.Ce viață e în urmă! dar oare am trăit-o?Și repezi ca vârtejuri icoane adorateRăsar din umbra vremii, mai scumpe, mai frumoase,Și-mi spun cu nerăbdare de multe și uitate:O casă mică, … Citește mai mult