Rondelul beat de roze.
De roze e beată grădina
Cu tot ce se află împrejur
E beat și cerescul azur,
Și zizâie, beată, albina.
Se clatină parcă lumina,
Un tunet e simplu murmur.
De roze e beată gradină
Cu tot ce se află-mprejur.
Dar iată… A mea nu e vina…
Chiar eu, în gentil trubadur,
Visând, lângă-al apei susur,
Mă schimb, așteptându-mi regina…
De roze e beată grădina.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de visare indusă de frumusețea și parfumul rozelor. Totul în jur, inclusiv naratorul, este cuprins de această beție florală, într-o așteptare poetică a iubirii.