Intri-n cercuri infinite,
În penumbra de opal.
Depărtările trezite
Pasul ți-l îngână, rar.
Te-ai pierdut în depărtare,
În sonorele tăceri?
Întâlniri întâmplătoare
Oare să aștept îmi ceri?
Prin tăcerea-adâncă, iată,
Pașii ți i-am deslușit.
Tu închizi, învăpăiată,
Cercurile-n infinit?
Sensul versurilor
Piesa explorează o căutare interioară și o iubire misterioasă, sugerând o pierdere în gânduri și emoții profunde. Se conturează o așteptare incertă și o conexiune spirituală cu persoana iubită, într-un cadru poetic și melancolic.