M-aș ascunde printre buzele tale,
Dar ochii tăi spre mine se deschid:
Mă vor vedea prietenii mei,
Acum e Lună-n fiecare noapte.
Léda, cât mă duci cu mistere,
Cu acest joc himeric, arhaic?
Știu, că-s pe urmele mele
Și nu pot plânge, vorbi, geme.
În ochii tăi verzi, triști,
Lefăiesc prietenii mei,
Se uită, trag cu ochiul
Beția, Moartea și Zeii.
Dacă vor, inima să-mi apuce,
Sărută-mă, până mă distrugi,
Ca rondul lor, să fie în zadar,
Dacă mă găsesc printre buze.
Sensul versurilor
Piesa explorează o obsesie intensă și misterioasă față de o figură numită Léda. Naratorul caută refugiu în această obsesie, dar este conștient de pericolul și de forțele întunecate implicate, fiind dispus la sacrificiu pentru a se ascunde în această lume himerică.