Am săvârșit păcatul cel mai greu
Din viața unui om. Căci fericit
N-am fost. Uitarea mi-e sortit
Să-mi troienească lespedea mereu.
Părinții-ncrezători m-au zămislit
Pentru riscantul și frumosul joc
Al vieții. Pentru aer, apă, foc,
Pământ. Mâhniți sunt: n-am fost fericit.
Dorința neîmplinită-i. Mintea mea
Canon simetric și-a impus în artă
Ce țese fleacuri. Vai, le-a fost deșartă
Credința că-n tărie-i voi urma.
Nu mă slăbește. –S veșnic însoțit
De-un gând ascuns: c-am fost nefericit.
Sensul versurilor
The poem expresses deep regret and sorrow over a life perceived as unfulfilled. The speaker laments not achieving happiness and disappointing their parents, feeling trapped by their own limitations and haunted by a sense of failure.