Nu-mi pasă de rime. Rareori
vezi doi copaci la fel, unul lângă altul.
Gândesc și scriu tot așa cum florile au culoare,
dar cu mai puțină măiestrie în modul de-a mă exprima,
fiindcă îmi lipsește simplitatea divină
de-a fi cu totul doar exterioru-mi.
Privesc și mă emoționez,
mă emoționez așa cum apa curge pe un povârniș,
și poezia mea e naturală ca vântul când se stârnește.
Sensul versurilor
The poem reflects on the beauty and simplicity of nature, contrasting it with the complexity of human expression. The speaker admires the natural world's effortless beauty and seeks to emulate it in their writing, embracing a raw and emotional approach.