Pe mal de râu scăldat în soare,
Visez o horă de naiade
Fermecătoare, zâmbitoare,
Cu frunze verzi în cingătoare!
Și ochi de basme și balade!
Prin pânza verzilor răchite,
Pândind la șolduri și la sâni,
Vad ochi de fauni, ochi păgâni
Și mâini și guri nestăpânite!
Dar faunii din umbră sar
Și joc fantastic se încinge…
Și ierburile lungi tresar
Când o naiadă se descinge
Și sare-n apă de cleștar…
Și vântul bate-n apă clară.
Nisipul pare lac de aur.
E primăvară, primăvară,
Natura face să tresară,
Sub voluptatea ei de taur,
Nisipul roșu, lac de aur.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă idilică de la malul unui râu, populată de naiade și fauni, într-o atmosferă plină de senzualitate și mister. Natura este personificată și devine un cadru al jocului și al desfătării.