Vrei tu odată cu râul să mergem,
Drumeț voios?
Nu putem loc mai frumos s-alegem
Sub țărmul de jos.
Cuiburi căptușite cu cântec,
Plopi ce bănuții și-i numără,
Lumea cu taina ei murmură,
Oameni și zări zugrăvesc.
Marea se tulbură de senin,
de fruntea ta la ea în prag,
Drumețule drag.
Sensul versurilor
Piesa invită la o călătorie contemplativă de-a lungul unui râu, sugerând o evadare în natură și o conexiune cu frumusețea lumii. Versurile evocă un sentiment de pace și admirație față de peisaj.