râuri

Dimitrie Bolintineanu – Mureșul și Aluta (Oltul)

de

I.– „Dă-mi o floricică din a ta cosiță,Să mă lecuiască de-al meu aspru dor,Căci așa se zice, dulce copilita,Și-ar fi rău, rău foarte, să mă lași să mor!”– „Mureșe! dă-mi pace, nu-s vindecătoare,Din a mea cunună nu dau nici o floare”Zice. Noaptea deasă cade peste vale.Ei se pierd sub maguri, după brazi stufoși.Iar Aluta plânge, … Citește mai mult

Stefania Rares – Cât Îi Siretul De Mare

de

Cât îi Siretul de mareNumai două valuri are,Două valuri și-o cărareSă treacă badea călare.Siretule, apa taPoartă dorul meu cu ea,Dorul meu îi ca pământulÎl duc apele și vântul.Siretule, valul tăuPotolește dorul meu,Căci pe valurile taleȘi-a tăiat bădița cale.De-ar veni badea pe apeDe dorul meu să mă scapeȘi să-l poarte pluteleSă-l sărute mândrele.

Maria Butaciu – Someș, Eu Te-Aș Întreba

de

Someș, eu te-aș întreba, Someș,De mai am vreun bine-ori ba, Someș, Someș,De n-am bine, numai rău, Someș,Să m-arunc în valul tău, Someș, Someș.De rugină pietrelor, Someș,Și mâncare peștilor, Someș, Someș,Rugină la pietricele, Someș,Și mâncare la grindele, Someș, Someș.

Magda Isanos – Râuri Sfinte Mari Tulburate

de

Vrei tu odată cu râul să mergem,Drumeț voios?Nu putem loc mai frumos s-alegemSub țărmul de jos.Cuiburi căptușite cu cântec,Plopi ce bănuții și-i numără,Lumea cu taina ei murmură,Oameni și zări zugrăvesc.Marea se tulbură de senin,de fruntea ta la ea în prag,Drumețule drag.

Giuseppe Ungaretti – Râuri

de

Acest copac mutilatMă sprijină, gaura asta din stângaAre amărăciunea unui circÎnainte sau după spectacol.Mă uit laPasajul liniștit dinNori peste lună.Azi dimineață m-am întinsMă aflu într-o urnă de apă,Ca o relicvă și odihnit.Isonzo este speriatMie îmi placeUna dintre pietrele sale.Mi-am tras cele patruMembre împreună,Și am mers, ca un acrobat,Peste apă.Ghemuit în hainele meleÎnfrânt cu războiul, am … Citește mai mult

Polina Manoilă – Curgi Jiule-n Dunăre

de

Curgi Jiule-n DunăreCa să-i crească apele,Să-i duci dorul de la mineȘi florile de la tine,Să crească pe lunca eiCă sunteți frați amândoi,Du-i răcoarea munților,Dragostea gorjenilor.Fată, fată, Dunăre,Tu răcorești feteleCând își spală iile,Când și-adapă vitele,Mă răcorești și pe mineCând arde soarele bine,Luncile le răcorești,Livezile înverzești.Mă rog, Dunăre, mereuS-ai grijă de Jiul meuCă el curge zi și … Citește mai mult

Eugenio Montale – Râuri

de

O, râuri,sunt de-ajuns câteva săbii de iarbăatârnând de stâncipeste delirul mării,ori două palide cameliiîn parcurile pustiiși un eucalipt care se afundăprin foșnete și prin nebune zboruriîn lumină! Iată că în jur, ca șerpii,într-o clipă nevăzute fire mi se încolăcesc,biet fluture-n păienjenișul întinsde freamătul măslinilor, de floarea-soareluice mă privește.Dulcea robie de astăzi a celuice se predă … Citește mai mult

George Coșbuc – Dunărea și Oltul

de

Dunărea vorbea cu Oltul:– „Tu, copile drag al meu,Zbuciumat tu vii la valeTulbure mereu -.”Plouă mult la voi la munte,Sate și câmpii de-neci,Ori ți-e firea ta de-a rupeMaluri pe-unde treci?”.– „Rup și maluri câteodatăȘi fac holdele de pier,Iar când plouă mult la munteCap de om eu cer.Dar nu-i asta, maică sfântă,Nu de asta-s tulburat,Ci de … Citește mai mult

Tudor Gheorghe – Râuri

de

Din ce pământ a fost făcută eaPe care o călcăm în pași într-unaPe care ceața apare-n drumPe care ca pe-o turlă bate lunaȚara, ce de copiii ei e greaO mamă care naște-ntotdeaunaCorabie în largul unei lacrimiDestin la patru capete crestatCheremul rece al atâtor patimiO cârmă limpede a fecundatCând mă gândesc la ea așa cum esteUn … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Râuri

de

Din ce pământ a fost făcută eape care o călcăm în pași întruna,pe care ceața pare-a o nimba,pe care ca pe-o turlă bate luna,țara ce de copiii ei e grea,o mamă care naște totdeauna.Corabie în largul unei lacrimidestin la patru capete crestat,cheremul rece al atâtor patimio cârmă limpede a fecundat.Când mă gândesc la ea, așa … Citește mai mult