Am născut o pasăre azi-noapte
pe când întindeam privirea
de la unu pân’ la şapte
contemplând nemărginirea.
Din privirea mea gravidă
ea şi-a scos clonţul lividă
şi-a zburat fâlf-fâlf departe
până dincolo de moarte.
Mi-am lungit privirea lungă
foarte ruptă, sângerândă,
foarte neagră, pururi blândă,
ocolindă şi plângândă.
Dreaptă, totuşi tremurândă.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema nașterii și a morții printr-o metaforă a unei păsări născute din privirea contemplativă a naratorului. Sugerează o legătură între creație, suferință și efemeritatea vieții.