Precis că mă-nălțasem,
Precis că mă lățisem,
De-mi păreai suavă
Visându-mă în vise.
Ce tandră dungă lungă
Așterne mâna ta,
Împăturind cuvântul
Rostit altundeva.
Ce mică și subțire
Poți tu ca să îmi fii
Pe multa de mulțime
A creierului gri.
Al ochiului meu iris
Și strâns între pleoape
Ca tot ce mă alungă
Ținându-mă aproape.
Tu ai mai fost odată!
Precis că ai mai fost!
Prea știu ce nu se-ntâmplă
Cu totul pe de rost!
Sensul versurilor
The song reflects on a past connection, possibly a lost love, and the feeling of familiarity with someone who may have been present in the speaker's life before. It explores themes of memory, longing, and the way the mind holds onto fragments of past experiences.