Istoria – cu sau fără susan –
era, totuși, ceva mai mult decât un gâscan.
Ce răgușită soartă
au avut și plopii din poartă!
Vezi, asta n-ai înțeles tu… Și-n coș
mai umblă și-un alt strămoș,
de-o aripă și de cioc
scoțând luna la talcioc.
Rândunelelor, plecând,
nu le-a dat nici lor în gând
că pe garduri, ca o chiflă,
luna sta în loc de tiflă.
Imurluce de rugină, –
din vârf până-n rădăcină…
Târg de morți, c-așa și-așa,
poți te tu mai lăuda?
Cel din cețuri, mai subțire,
punea roate la ceaire…
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de transformare și decădere, folosind imagini puternice din natură și viața rurală. Vorbește despre moarte și trecerea timpului, sugerând un sentiment de melancolie și acceptare a inevitabilului.