Codrii românești
Scutură frunza pe trenuri,
Și brumele șesului vin pe fanare.
Semnale melancolice
Cântă cantoanele,
Gările galbene
Cu voiajoare-n crepuri.
Toamna putrezind între poame
Sub coviltire trece pe la bariere,
Spre burguri în cearcăne de bolți.
Dogari martelează-n podgorii
Ca o incinerare de silvani.
Aud plânsul copilului de fermier la tablă
Învățând cercul păscut pe alei,
Și ralul de vânt prin flautele aracilor
Unde se logodeau culegătorii.
Sensul versurilor
Piesa descrie atmosfera melancolică a toamnei în peisajul românesc, evocând imagini ale naturii în transformare și sentimente de nostalgie. Versurile surprind trecerea timpului și amintiri legate de viața rurală.