Virgil Gheorghiu – Toamnă
Codrii româneștiScutură frunza pe trenuri,Și brumele șesului vin pe fanare.Semnale melancoliceCântă cantoanele,Gările galbeneCu voiajoare-n crepuri.Toamna putrezind între poameSub coviltire trece pe la bariere,Spre burguri în cearcăne de bolți.Dogari martelează-n podgoriiCa o incinerare de silvani.Aud plânsul copilului de fermier la tablăÎnvățând cercul păscut pe alei,Și ralul de vânt prin flautele aracilorUnde se logodeau culegătorii.