Dacă-mi găsești cusur și vei pleca,
Acel defect și eu o să-l detest:
Zi-mi că-s olog, și-atunci voi șchiopăta,
Părerea ta nu vreau să o contest.
Iubite, tu nu poţi să mă jignești,
Când cu bun simţ schimbarea mi-o explici,
Și eu mă cert, știind ce îți dorești
Mă-nstrăinez și uit c-am fost amici.
Dispari definitiv; și gura mea
Numele tău nicicând nu-l va rosti,
Ca-ntâmplător să nu fac vreo belea
Și de noi doi să-ncep a povesti.
Când mă acuzi, alături îți voi sta,
Căci ce urăști și eu voi detesta.
Sensul versurilor
Piesa exprimă devotamentul absolut față de persoana iubită, până la punctul de a accepta orice defect sau acuzație pentru a menține armonia. Vorbitorul este dispus să se înstrăineze și să renunțe la sine pentru a evita orice conflict sau neplăcere partenerului.