Trecut de vârsta tinereții – seara, acasă la poalele dealurilor din sud,
devin cumva atașat de Cale.
Când simt nevoia, le cutreier singur,
fără alt scop decât acela de a descoperi lucruri deosebite,
umblând până când ajung la capătul fluviului,
unde urmăresc norii care se înalță.
Din întâmplare întâlnesc un bătrân în pădure;
vorbim și râdem — noi nu trebuie să fim acasă la o oră anume.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de contemplare și libertate găsită în natură, departe de constrângerile vieții cotidiene. Naratorul își găsește pacea explorând peisajele și conectându-se cu alți oameni.