Furtună-n larg, o mare, pe rând, fanioanele tuturor
țărilor!
Furtună-n larg, să se vadă de cât mai departe
semnalele lor!
Dar păstrează deoparte înadins pentru tine și pentru
sufletul omului un stindard care să fie
mai presus de toate celelalte,
O flamură a cugetului, a sufletului, țesută de toate
popoarele, emblemă a omului care a
învins moartea,
Mărturie a curajului căpitanilor și destoiniciei
tuturor secunzilor și matrozilor,
Mărturie a tuturor celor care-au dispărut făcându-și
datoria,
Un drapel care să vorbească veșnic despre ei, care
să poarte în urzeala lui ceva din dârzenia
tuturor căpitanilor neînfricați, tineri
sau bătrâni,
Flamură universală fluturând veșnic deasupra
tuturor aprigilor oameni ai mării,
Peste toate mările, toate corăbiile.
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus marinarilor și căpitanilor, celor care și-au făcut datoria pe mare, chiar cu prețul vieții. Este un cântec despre curaj, sacrificiu și memoria celor dispăruți, un drapel universal fluturând deasupra tuturor mărilor.