S-o iau mereu de la-nceput,
aceasta-i soarta mea, imi pare;
sa uit, si, ca un nou nascut,
sa vin cu semnul de-ntrebare.
Mereu alt soare in april,
mereu o alta fulguire.
In sufletul naiv, umil,
port pururi semnul de uimire.
Asa pot fi a ta mereu.
N-am vesniciile solemne,
dar fara ele-s vesnic eu –
intre aceste simple semne.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de a lua mereu viața de la început, cu o uimire constantă față de lume. Vorbitorul își găsește eternitatea nu în lucruri grandioase, ci în aceste simple semne ale vieții.