Vasile Copilu-Cheatră – Graiul Nostru de la Iara

Graiul nostru de la Iara
Frige, de frumos, ca para;
Ca din flori de rouă ude
Se aude, se aude
Peste chiote şi trude,
Peste cazne şi năprasne,
Ogoit de mult în basme
Care-au fost străvechi istorii,
Graiul meu cel plin de glorii,
Se aude, se aude
Cu mirosne de flori ude.
Ude sunt cu mir şi har
Din Crezmezeu şi Hotar;
Se aude pân’ departe,
Până dincolo de moarte.
În furtună semănat,
Freamătu-i în lung şi-n lat
Se tot duce, se tot duce,
Când mai aspru, când mai dulce,
Cu aghiasmă de pământ
Din păduri ce nu mai sunt,
Din amiezele de gând
Trece peste ani cântând..
Mioriţele din grai
Când sunt fluiere sau nai,
Când sunt taină, când sunt dor,
Lacrima măicuţelor.
Când s-aude peste Iara,
Stă luceafăru-n loc de seară,
Să-l asculte, să-l audă,
Ca pe-o rugă, ca pe-o rudă..
Rădăcini ca de oţel
Sunt mormintele din el.