Versuri corectate și adnotate
În pocnetul surd al prunelor vinetePe pământul umed, afund,Voluptuos și cu nerușinareViața și moartea se întrepătrund.Durere-plăcere egal vinovateCă putrezirea e dulce și împlinirea sfârșit-În pocnetul surd al prunelor vineteViața și moartea violent se desfid.Triumfătoare deodată, înlănțuite eternÎn luptă și dragoste, crude și pline deAcelași cântec fără scăpare,În pocnetul surd al prunelor vinete.
Cei ce mă vor petrece(Akik majd elkisérnek).Ieri, în vechiul cimitir,M-am întins lângă-un mormântȘi mă gândeam în linișteLa cei ce sunt.Eu pe jumătate-s mort deja,O sută de păianjeni mă prind în plasă,Ca arătos și demn s-ajungLa groapă.Dar cei ce vor trăi în continuare?De bieții proști ce se va alege?Cei ce la adânca, hidoasa, sumbra groapăMă vor … Citește mai mult
Trăiesc o zi fără de noapte,trăiești o noapte fără zi,cum poate sufletul să rabdedezastrul ce ne despărți?.Mă culc bolnav în zorii zileiatunci când tu din somn apariși lumea e cutia mileiîn care plâng pensionari.Nu va mai fi nimic, probabil,ne vor ara fără-ntrebărivom fi un biet pământ arabilpe care trec recruți – călări.Ne va zdrobi aceeași … Citește mai mult
Doi câte doiGustăm din noroi,Smalț amărui de martie-n cui,Senini.Pietrele tacÎn degete sac,Mal înroșit în pleoape de mac,Înec.Curg amândoiPașii tăi goi,Moartea oricuiIa nimănuiUitări.Ești dar nu eștiMori, dar trăieștiPrea rezervat, atent machiatcând joci. Refren.Pagini albe adun pierdutSunt o carte de-mprumutMă citesc, dar nu m-audMă pornesc, dar nu ajung.Ești dar nu eștiMori, dar trăieștiFum amorțitÎn somn nedormitAlergi.Crezi, dar … Citește mai mult
Câteodată iarba se întoarceîmpotriva-mi,râurile pornesc înapoi pe privirisăpându-mi în orbitealbii inverse răni de os adânc,dar totul e o părere,adevărul nerostit,esfârșit adevărule întotdeauna altul,eu sunt somnul firii, veghea răsturnată,și mă nasc mereu,și mor de fiecare datăca o rază a însingurăriisărutând piezișcreștetul și tălpile lumii.
Unii sunt nopțile, alții stelele.Fiecare noapte își aprinde steaua eiși dansează o horă neagră în juru-ipână când steaua se arde.Nopțile se-mpart între ele:unele devin stele, celelalterămân nopți.Din nou fiece noapte-și aprindesteaua eiși dansează o horă neagră în juru-ipână când steaua se arde.Cea din urmă noapte se face și steași noapte.Singură se-aprinde pe sine,singură dansează o … Citește mai mult
O viață mereu – mereu murind!O, îngropările din mine, din trecut și din prezent!O, eu, în timp ce merg înainte, material, vizibil, imperios ca întotdeauna!O, eu, ceea ce am fost ani de zile, acum mort (nu mă lamentez – sunt mulțumit;)O să mă desprind de acele cadavre ale mele, pe care le întorc și le … Citește mai mult
E cineva fericit când se naște?Mă grăbesc să-i informez și pe el și pe eacă la fel de fericit e unul care moareși eu știu asta.Eu trec pragul morții cu cel care pleacăși-l trec înapoi cu noul născut la prima scăldătoare,eu nu-s doar acela cuprins între pălărie și ghete,Și observ felurite lucruri, nu-s două la … Citește mai mult
Nu-i să elimine, nici să îngrădească, nici să scoată răuldin grozava lui grămadă (nici chiar să-l deie-n vileag),Ci să adune, să reunească, să extindă şi să-ntregeascăşi să sărbătorească ce-i veşnic şi ce-i bun.Semeţ e cântecul, şi vorbele, şi scopul,Să străbată vastele regate ale vremiiŞi ale spaţiului – marcând desfăşurări crescânde– dezvoltarea generaţiilor.Pornită-n tinereţea mea coaptă … Citește mai mult
A iernii mână n-o lăsa să strice,nedistilat, al verii tale chippân’ să te-ajungă gheara neferice,ți-adună dulcele-aromat în șip,că-i bucuros cel care se întrecesă-ntoarcă, platnic, tot ce-a dobândit,astfel din eul tău s-or naște zece.Fii cel ce crește pururi înzecit,mai fericit de zece ori și poatezece de-ai tăi refac de zece ori și poatefăptura ta și-așa, cu … Citește mai mult