Ion Dolanescu – Lume Nu Mă Judeca

1. (bis x2)Of of, măi, măiLume nu mă judecaC-o veni și vremea, măi. Refren: (bis x2)Ca să merg să dau socotealăDe ce-am făcut viața toată. 2. (Bis x2)Of, of, măi, măiO veni vremea să morSă merg la judecător, măi. Refren: (bis x2)Și mi-o pune în balanțăTot ce-am făcut într-o viață. 3. (Bis x2)Of, of, măi, … Citește mai mult

Ion Caraion – Locuim În Zdrobirea Cuvintelor

Lemne upanișade lemnedouă pâini pe-o garoafăsulimanurile modiiviața-i o scroafădespicareclipă de măcelărit soareleninge pe tocătoarelede zodiicosmice tijeprea veghetoarelepliscuri de scamecapete-n parica niște clopote maridouă pâini pe-o floarelocuim în zdrobirea cuvintelorlemne upanișadecine ce mai poate să-nsemne?mestecă și cadevântul în limba mormintelorîntunecare pesemnebuze care spânzură de-o iarbă de marelemne lemne lemneși clopote

Irina Loghin – Se-ntâlnea Viața cu Moartea (La o Răscruce de Drum)

Frunzuliță de alun,La o răscruce de drumSe-ngâna ziua cu noaptea,Se-ntâlnea viața cu moartea,Moartea-i rece, moartea-i neagră,Viața e ca ziua caldă.Moartea e cu coasa-n mână,Viața seamănă lumină,Moartea stă și tot pândește,Viața cântă și iubește,– Moarte, stai și tot pândești,Lumea n-ai s-o prăpădești.Moarte, timpul te-a lăsat,Multe haine-ai îmbrăcat,Haine negre și urâteCare-aduc supărări multe,Lasă-i viața omuluiSă plece la … Citește mai mult

Irina Loghin – Frică Mi-e Că Mor Ca Mâine

Frică mi-e că mor ca mâine,Rămâne lumea de mineȘi mă-ngroapă ca pe-un câine,Rămâne lumea de mine,Ca pe-un câine-al nimănuiÎn fundul pământului.Strânge omul ca furnica,Moare și nu ia nimica,Patru scânduri și un cuiAsta e averea lui,Patru scânduri și-un pironToat-averea unui om.Doamne, vreau la moartea meaSă nu-mi citească popa,Vreau să-mi cânte muzicaCă mi-a fost dragă lumea,Că mi-a … Citește mai mult

Irina Loghin – Ce E Viața Omului?

Ce e viața omului?E ca frunza codrului,Dar frunza se duce-n vânt,Omul se duce-n pământ,Nu fugi după avere,Omule, cât ai putere,Că viața e o părere,E un abur care piere.Refren:De-aia-i bine cât trăieștiSă iubești și să muncești,Să-ți petreci, să trăiești bineCă nu iei nimic cu tine,Poți să ai bani și palateCă-ntr-o zi le lași pe toate,Că moartea … Citește mai mult

Nicolas Guillen – Moarte

În ce culoare-mbrăcatăe Moartea, eu, vai, nu pot știși nu știu de ști-voi vreodată!Mână osoasă și coasă,coasă cu sclipete vii,pe-un vârf de tulpină, sticloasă?Basme de spus la copii,medieval terorism,să șantajezi pe cei vii!Eu voi intra-n noaptea mareca fiara obscură, fățiș,care, când Moartea apare,se duce, și-n negrul hățiș,calm trupul și sufletu-și lasă.

Florența Albu – Țărm Cu Totemuri

Aud, prin zid, cutremurarea mării.Se-ntorc în aer oameni fără trup,surâsuri amintind prezențeși din nisip, de-a lungul țărmuluirăsarcapete-măști, ochi mari deschiși,totemuri arse-n lună,cu fața către mare,de parcă-așteaptă-ntoarceriori plecări; de parcă-așteaptă –Doamne, și trebuie să trecde-a lungul țărmuluiși să le întorc spre mine fața!.

Anne Sexton – Adevărul pe Care Cei Morți Îl Cunosc

Pentru mama mea, născută martie 1902, moartă martie 1959și tatăl meu, născut februarie 1900, mort iunie 1959.De ajuns, am spus – și am părăsit biserica,refuzând acea procesiune țepănă spre cavou,lăsând mortul din sicriu să meargă-acolo singur.Iunie. M-am săturat să fiu bravă, iarăși și din nou.Am călătorit spre Cape. Mi-am rotunjit culturasub cerul brăzdat de soare, … Citește mai mult