Versuri corectate și adnotate
Pălesc sub raza de luceafăr,Că atât de fragedă-mi e rima.Când geniul tău reînvii… deprimăSperanța ce-o păstrez treaz, teafăr.De ce nu-mi vii? clipă de clipă,Că oricum o zi voi fi alături;Și-n revedere, trist să-mi lături…Ce e amorul să înfiripă!.Să nu te duci iar, în uitareȘi o, rămâi în astă lume!De-or trece anii, doar fii numePoet și … Citește mai mult
Tinzându-ți mâna o priveai cuminte,Mișcai zâmbind a tale roșii buze,Șoptind încet, ca-n vis, la dulci cuvinte.Urechea mea pândea să le-auzăAbia-nțelese, pline de-nțelesCum ascultau poeții vechi de muză.Și-n ochii tăi citeam atât eres,Atâta dulce-a patimei durere,Că-n al meu suflet toat-o am cules.A vorbei tale lamură de miere,Al gândurilor visătorul haos,Al tău surâs precum ș-a ta tăcere.Și … Citește mai mult
Ca și Stoa, ce pretindeSă fim mândri și integri,Când plutesc deasupra noastrăCu-a lor visuri ochii negri;Ca și basmele păgâneDe iubire ce-ard himericCu nesațiul lor de visuriȘi cu-atâta întuneric;Când atrași de a lor noapteNe suntem străini de lume,Duși pe marginea uităriiDe-un avânt fără de nume;Când gândire nu mai esteȘi când inima e tristăȘi afară de-acel farmecCând … Citește mai mult
Nu e steluță tremurătoareSă nu gândească în drum de norLa altă steauă strălucitoare,La alt amor.Numai o viață pe gând de moarte,Numai o frunte ce-a-ngălbenit,Numai un atom fără de soarteNu e iubit.Galbena steauă fără luminăAltar să n-aibă un dumnezeuEste-al meu suflet care declină,Sufletul meu!
O stradă prea îngustăPărea că se făceaȘi case lungi și negrePe două părți era.Pe dânsa nu luceșteUn singur felinarEu trec încet și fluierÎn suflet cu amar.Deodată simt în urma-miVenind, tiptil-tiptil,Pas sfios de fată,Ușor ca de copil.Și simt cum că de brațul-miUn braț ușor s-aninăȘi simt că mâna-mi strângeO mână dulce, fină.Răsună miazănoapteaDin turla neagră, vecheSuntem … Citește mai mult
Când te pierzi în valul vieții,Trist la țărm doar eu rămân:Brațe fără de nădejde,Navă fără de stăpân. Cum se turbură izvorulCând din el drumețul bea,Astfel mă-nfioară dorulCând răsari în calea mea. Tu ești aerul, eu harpaCare tremură în vânt,Tu te miști, eu mă cutremurCu tot sufletul în cânt. Eu sunt trubadurul. LiraEste sufletul din tine,Am … Citește mai mult
[V].SIRENA.Vin, iubite! Congiura-voiCu-al meu braț al tău grumazȘi lipi-voi a mea fațăDe-arzătorul tău obraz.Vin, iubite, multe numeMângâioase îți păstrez,Visul vieții mele esteTu ferice să te vezi.De ce-ntorci tu ochi-n laturiDe cuvântul meu gonit?Nici visezi cât poți în lumeTu să fii de fericit.Zi și noapte stă la tineAl meu gând nemângâiet,Căci tot sufletu-mi te cereȘi în … Citește mai mult
Poetul.Tu eşti o undă, eu sunt o zare,Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare,Tu eşti o noapte, eu sunt o stea –Iubita mea.Iubita.Tu eşti o ziuă, eu sunt un soare,Eu sunt un flutur, tu eşti o floare,Eu sunt un templu, tu eşti un zeu –Iubitul meu.Tu eşti un rege, eu sunt regină,Eu sunt un … Citește mai mult
Aveam o muză, ea era frumoasă,Cum numa-n vis o dată-n viața taPoți ca să vezi icoana radioasă,În strai de-argint a unui elf de nea!Păr blond deschis, de aur și mătasă,Grumazii albi și umeri coperea,Un strai de-argint strâns de-un colan aurosStrângea mijlocul ei cel mlădios!Și talia-i ca-n marmură săpatăStrălucea albă-n transparentul strai,Sâni dulci și albi ca … Citește mai mult
Trebuiau să poarte un nume.Eminescu n-a existat.A existat numai o țară frumoasăLa o margine de mareUnde valurile fac noduri albe,Ca o barbă nepieptănată de crai.Și niște ape ca niște copaci curgătoriÎn care luna își avea cuibar rotit.Și, mai ales, au existat niște oameni simpliPe care-i chema: Mircea cel Bătrân,Ștefan cel Mare,Sau mai simplu: ciobani și … Citește mai mult