Venetia - Versuri.pro

Mircea Dinescu - Câtă Veneție

Câtă Veneție consumă omul până ce moare / hamal al umbrei umblă cu ploaia parcă-n … →

Voios meșteșug, poezia; doar cam scump îl găsesc; / Cărticica sporește, însă țechinii se duc. →

Venetul soare-mi joacă blond pe rochii / și-mi face părul, ca-ntr-o alchimie, / aurifer; sprâncenele-mi … →

Chiar dacă-n tinerețe-a suferit / Spre bătrânețe petrecea din plin / Tăifăsuind cu-amicii. S-a zvonit … →

Venețienele spuneam că par / O cadră de Giorgione. Și chiar sunt / Așa, plecate … →

Însă, din toate, știți, oare, în ce loc / Era mai mult zarvă-n carnaval, / … →

Văzut-ai o gondolă? Nu? Atunci / Să ți-o descriu amănunțit: e-o barcă / Obișnuită-aici, cu … →

Pe lungi canaluri lunecă grăbit / Sau lent, pe sub Rialto, noapte, zi, / Dau … →

Ajuns în Corfu, Beppo, cu mult zor, / Trecu calabalâcul pe alt vas / Și … →

Beppo – strofă II. / Când noaptea-și zvârle mantia cernită / Deasupra bolții (o, de-ar … →