Ion Horea - Zbori
Ce-aș al amurgului, încetul cu încetul, / Trece octombrie-n lumea făgetului. / Umbre alunecă, poale … →
Ce-aș al amurgului, încetul cu încetul, / Trece octombrie-n lumea făgetului. / Umbre alunecă, poale … →
Fără vrere, fără vină, / mă aflai în miez de toamnă. / Dulce ești, cumplită … →
Toamnă și fărădelege prin cer, / vopsim colbul, mânerul tăcerii. / Oamenii ca niște baterii. … →
Puține păsări. / Puțină cocleală verde: luna. / Scorojelile metalice ale cerului tulbură solitudinea. / … →
Te caut cu iarna, te caut de mult / Iar frigul din mine, mă face … →
Un aparte miros de umbră de frunză / violent abator vegetal; / o, jupuire de … →
Oh, după ce, ieri, vântul acidulat de ger, / Umflându-se-n scheletul copacilor, stătuse, / Din … →
Lângă lacul larg-înfiorat și pal, / Te-am văzut în toamnă rămânând pe mal, / Profilată … →
Refren: / Ia-ți buzunarele lungi / căci vine toamna / cu ploi de frunze / … →
Ne ducem prin tomnatice păduri, / tristețea să ne-o ardem în lumină. / Ne amăgesc … →