toamna

Agatha Bacovia – În Via de la Ruginești

de

Grele sunt pleoapeleDe-atâtea lumini! În vie ard struguriiFăclii de aur,Sub frunziș de sângeArterele vitelorRevarsă din presePurpura sângelui,— Spumă a toamnei în pocalele clipelor. —S-au destrămat evantaieleCerului și curg topitePeste rodul neculesSucurile dulci,— Licoarea soarelui —Cu jaruri în vară, spuză de aur în toamnă,Au grăbit belșugulNectarului din cupeleDe pe masa bogată.Noaptea învăluieCu odăjdii înstelatePodgoriile rămase în … Citește mai mult

Vasile Copilu-Cheatră – În Pădure

de

Soarele se uită pe furiș,În pădure la zmeuriș,Se pritocesc zâmbind la soare,Coacăzele acrișoareIar murele de-atâta mustÎmi fac cu ochiul să le gust.Toamna mai stă închisă ca-ntr-o cușcă,O veveriță din alune mușcă.Ne cheamă Sabinuțele la mure,Că n-are cine fraga de pe buze să le-o fure.O, cum m-aș duce după ele,De nu mi-ar fi anii obiele.Și-atunci le … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 73 [Sonnet LXXIII]

de

Te uiți la mine – toamna m-a înfrântPuține frunze, care n-au căzut,Mai stau pe ramuri tremurând în vânt,Nu mai sunt păsări, corul a tăcut.În mine vezi lumina din amurgCând soarele curând va asfinți,Iar noaptea care vine cu mult sârgCa moartea totul va pecetlui.În mine vezi lucind un foc mocnitPe-a tinereții lui cenușă griCe pare-un pat … Citește mai mult

Benjamin Fondane – În Metru Antic

de

Iarăși se scutură frunza de visuri,Toamna, în poala de aur, le strânge.Vânăt își scutură frunzele iarășiArborul vieții.Lasă-le-n vânturi să plece, o, lasă!Cântă ca altele-n cântec să nască.Nu cu un cântec de liră zidit-aAmphion, Theba?Crinii în vară pe moarte-s. Ce-ți pasă!Nu simți cum rozele-și urcă aroma?Dac-o iluzie piere – tu cheamă,Oaspete, alta.Umblă pe mare greoaie corăbii;Suie … Citește mai mult