Giuseppe Ungaretti – XIII
Coborâtă din fermecătoru-i piscDacă încă o dată ar fi să se mai ișteIubirea lui, nepăsătoare s-ar arătaNumărând nenumărații ei spiniRisiptiți în ceasuri, în minute.
Sorrow
Michelangelo – Pe-Un Om Ferice
Pe-un om ferice ani în șir, îl poartăde-o dată-n chinuri, ora sunătoaresau, din lumini de neam și de onoare,secunda-l trece printr-a beznei poartă.Nu este lucru schimbător sub soarene-nvins de moarte, nesupus de soartă.
Wang Wei – Valea Vechiului Oraș Men
Casa mea lângă ruineEste înălțată trainic,Sălcii vechi numai suspineFreamătă-n apusul cainic.După mine va fi oareCineva să nu mă uite?Căci tristețea nu mai doareViețile demult trecute.
Nina Cassian – Limba de Frig
Un țipăt ascuțitde pasărecare nu poate să-ndureprematura moarte a verii;o tăcere bruscăîntre prăbușirea a două valuri.– și eu, limba de frig în gura acestui contrast.Nina Cassian – Poeme – Cărțile Tango 2020
Giuseppe Ungaretti – Zi După Zi
Deja mi-a coborât în oaseTomnatica uscăciune,Dar alungit din umbreMă ajunge nemărginităO fulgerare dementă:Tortura ascunsă a amurguluiAbisal…
Miguel Hernandez – Triste Războaie
Triste războaiefără emblema iubirii.Triste, triste.Triste armecând nu-s arme cuvintele.Triste, triste.Triști oamenicând nu mor de iubire.Triști, triști.
Lucian Blaga – Cuvântul Din Urmă
Cuvântul din urmă.Arendaș al stelelor,străvechile zodiimi le-am pierdut.Viață cu sânge și cu poveștidin mâini mi-a scăpat.Cine mă-ndrumă pe apă?Cine mă trece prin foc?De păsări cine mă apără?.Drumuri m-au alungat,De nicăieri pământulnu m-a chemat.Sunt blestemat!.Cu cânele și cu săgețile ce mi-au rămasmă-ngrop,la rădăcinile tale mă-ngrop,Dumnezeule, pom blestemat.(1924)
Tudor Arghezi – Între Două Nopți
Mi-am împlântat lopata tăioasă în odaie.Afară bătea vântul. Afară era ploaie.Și mi-am săpat odaia departe sub pământ.Afară bătea ploaia. Afară era vânt.Am aruncat pământul din groapă, pe fereastră.Pământul era negru: perdeaua lui, albastră.S-a ridicat la geamuri pământul până sus.Cât lumea-i era piscul, și-n pisc plângea Isus.Săpând s-a rupt lopata. Cel ce-o știrbise, iată-l,Cu moaștele-i de … Citește mai mult
Giuseppe Ungaretti – Agonie
Să mori precum ciocârliile însetatede miraj.Sau ca prepelița,marea fiind trecută,în primele tufișuri,întrucât să zboarenu mai dorește.Dar nu să trăiești din tânguielica un sticlete orbit.
Carl Sandburg – Parazitul
Disperat și tristPrin ceața nopții-Învăluitoare de porturi-Sirena vaporuluiCheamă, scâncindNe-ncetat,Asemeni părăsitului prunc,Cuprins de spaimă și lacrimi,Căutând sfârcul mării în port,Ochii ei.