simbolism - Versuri.pro

Lucian Blaga - Mânzul

Saltă mânzul în joc, saltă-n ocolul bătut. / Ca puii de lebădă – negru era. … →

Prin ramurile dafinului / trec două porumbițe-ntunecate: / Una era soarele / și cealaltă luna. … →

Mitul-nimicul care totul este. / Același soare-arzând al zării cort / E-un mit tăcut, o-nvăpăiată … →

Cu lebezi înserezi pe eșarfa de sânge, / Cu fruntea clatini marea în amintire-adusă / … →

Dar netezind alene al rochiei larg fald, / Domniță-nlănțuită de vrăji medievale, / Sub desflorirea … →

Tot Universul e-o estradă / Și Balul Vieții e un Truc, / Dumnezeiască mascaradă / … →

Terra! Terra! / Ca Phoenix, pasărea măiastră, / Tu din cenușa-ți re-nviezi; / Necontenit în … →

Pești, sirene, maimuțe. / Prin toate ai trecut, când le purtai cu trupul, / vii … →

Târâș ca dezertorii, julindu-se la frunte, / de două zile luna se cațără pe munte. … →

Clefăind sălbatic (botul doar și-a scos / din mocirla pâclei și și-l vâră iar) / … →