simbolism

Ancelin Roseti – Din Patrie Se Aude Larma Gândacilor

de

Din patrie se aude larma gândacilor: Lacheul își trage după sine chipul ― un țel mai îndepărtat decât nemurirea e povara cioplită în piatră.Bătrânul fluture leșină la vederea unei fete.Nimicnicia, în vârful picioarelor, pășește pe catifea în mai multe părți deodată. Adulterul stă tolănit la umbra candelei. Pantera visează lovitura de maestru. Nebun, arhitectul construiește … Citește mai mult

Ana Blandiana – Leagăn

de

Leagăn.Coboară verdele în galbenCa într-un leagăn mai blândÎn care îngeri se dezbracă şi-şi aruncăHainele mototolite pe pământ,Pământul tot se-ascunde în odăjdii,Sub care firul nopţii dă colţŞi creşte pur,O, numai în octombrie poţi să întâlneştiÎngeri goi râzând prin păduri.Mânjiţi de rouă pe obrazCu dinţii negri de afine,Cu spini şi frunze agăţate-n pene,Ne fac cu mânaFără să … Citește mai mult

Adrian Păunescu – Stare de Plantă

de

Stă primăvara-n ochii mei de veghe,Parcă-i așteaptă numai să-i adoarmăȘi din perechea lor fără perecheSă plece ca din două țevi de armă.Sunt podidit de-o primăvară nouăAm muguri în urechi și-n buzunare,Polenul picură, verdeața plouăIar înflorirea în rărunchi mă doare.Probabil că o sevă se înșalăȘi intră-n mine ca-ntr-un arbor straniu,De simt această ceață vegetalăIradiind din sfârcuri … Citește mai mult

Alexandru Macedonski – Rondelul Crinilor

de

Rondelul crinilor.În crini e beția cea rară:Sunt albi, delicați, subțiratici. –Potirele lor au fanatici –Argint din a soarelui pară.Deși, când atinși sunt de vară,Mor palcuri sau mor singuratici,În crini e beția cea rară:Sunt albi, delicați, subțiratici.În moartele vremi, mă-mbătară,Când fragezi, și primăvăratici,În ei mă sorbiră, extatici,Și pe aripi de rai mă purtarăÎn crini e beția … Citește mai mult

Aleksandr Blok – Ravenna

de

Tot ce-i de-o zi pe-a lumii scenăÎn veacuri ai închis, pustii,Și ca un prunc azi dormi, Ravennă,La sânul mutei veșnicii.Nu-s sclavi sub porțile romaneGrăbind cu mozaic de preț.Și-n vechile bazilici aniiRod aurul de pe pereți.Tocite-s criptele bolite,De umezeală, veac de veac,Și-n sarcofage muceziteMonarhi și-mpărărătese zac.În săli lugubre, -ți stau în caleReci umbre, mișună-mprejur..Ca arzătorii ochi … Citește mai mult

Aleksandr Blok – Tu Ai Ieșit Cu-ntârziere

de

Tu ai ieșit cu-ntârziere,Dar eu senin te așteptam.Și nicio șoaptă a-nserării,Nicio mișcare nu pierdeam.Când flacăra țâșni deodatăȘi-ncet cuvântul s-a-nălțat,Căzu și cea din urmă piatrăȘi inima s-a luminat.În vifor și zăpezi sonoreȚi-ai arătat chipul vrăjitȘi-n veșnice lumini cupoleSe-amestecau în asfințit.

Arthur Rimbaud – Balul Spânzuraților

de

În neagra, ciunta furcă, bună,Ai diavolilor paladiniDansează, tot dansează-ntruna,Uscați, scheletici Saladini.Jupânul Scaraoțchi de ștreang își trage, crunte,Micuțele paiațe, pe cer hlizite-acum,Și, negre, cu papucul lovindu-le în frunte,Le face să danseze în cântec de Crăciun!Paiațele, izbite, în brațe ca șuvițeSe-nlănțuie: orgi negre par piepturile lor,Odinioară strânse de gingașe domnițe,Și se ciocnesc întruna în lung, hidos amor.Ura! … Citește mai mult

Vasko Popa – Aventura Pietrei

de

S-a plictisit de cercDe cercul ideal care-o înconjoarăS-a oprit din mers.E grea povaraPropria lăuntrica sa povarăI-a dat drumul.I s-a părut tare piatraPiatra din care-i plămădităA părăsit-o.S-a văzut strâmtorată în sineÎn propriul său trupA ieșit.S-a ascuns de sineS-a ascuns în propria-i umbră

Benedict Corlaciu – Prezicere

de

Atât de-nfrigurata pleoapelor pojghițătremură în somnul albastru – cafeniu.E târziu, fetiță,e târziu –și steaua mea și îngerul se joacă de-a pustiu.Oare luna asta-i beată criță, de-i e mersul ca un orolog stricat?De-atât coniac băut, s-o fi uscat și fundul sticlelor zvârlite pe podea.E târziul ca un pas, pe care nimenea nu-l mai vâră-n născătoare sau … Citește mai mult