Nichita Stănescu – Ce Fel de Tren Marfar Ești Tu

Ce fel de tren marfar ești tudacă ţi-e trupul meu șină de carne;Ce fel de măr ești tudacă ţi-e ramură viața mea? Eu locuiesc într-un trilde privighetoareDorm cu ceafa pe nota Doși-mi încălț piciorulîntr-un saxofon. Du-te, îmi strigă ciocanul,du-te,du-te idiotule de cui de fier,du-te,nu vezi că te bat în palmaunui crucificat?

Nichita Stănescu – Mâncătorul de Libelule

Mănânc libelule pentru că sunt verziși au ochii negri,pentru că au două rânduri de aripitransparentepentru că zboară fără să facă zgomotpentru că nu știu cine le-a făcut și de cele-a făcutpentru că sunt frumoase și suave,pentru că nu știu de ce sunt frumoase și suave;pentru că nu vorbesc și pentru cănu sunt convins că nu … Citește mai mult

Nina Cassian – Poem Dublu

Oglindindu-mă în fum– seară bună, ariciule –o perfectă lună-acum– ce mai faci, măscăriciule? –mă desfigurează brusc– rât subțire și perie –și pe pagină mă usc– toată lumea se sperie –și de singură ce sunt– animal, fugă stranie –mă fac una la pământ– păru-ți galben, Uranie! –și de singură ce nu-s– ce de foșnete, viciule! –luna … Citește mai mult

Ara Alexandru Șișmanian – Privire Frântă

Privire frântă de gheață magică,crivăț de alb în furie de inimă,o palmă deschisă pentru destin – platină descompusă în după-amiaza absurdului.Socotim – țintim întâmplarea,numărăm pe degetele fumului – piatra deschide un ochi – numerele cad unul într-altul.Poate un dinte de diamant îmi dizolvă memoria,poate oul durerii mă caută în adâncul oceanelor.Junglă de lumină pierd în … Citește mai mult

Arbatel Filotheanu – Întrebare Fără Fard

Luminate bard,Eu nu am pe epicardNici cel mai mic retard,Nu sunt suflet de bastardȘi nu cred nici în hazard!.Așadar, cum să ardKarma neagră de un yardCând nu am nimic pe cardȘi îmi trebuie-un miliardCa modestul meu stindardSă mi-l flutur lozincardLa o fată foarte hard?..Că alerg ca un ghepard,Să nu zic de leopard,Și nimic, Mărite Bard!..Să … Citește mai mult

Vladimir Maiakovski – Dar Voi Ați Putea?

NOAPTEA.Purpuriul și albul au fost mototolite, aruncate,în verde împroșcau cu ducați, iar prin părținegrelor palme de geamuri în fugă-adunatele-au împărțit aprinse și galbene cărți.Bulevardelor și străzilor nu le părea ciudatsă vadă pe case albastre robe vălurate.Iar picioarele ce ca răni șofrănii au alergatflăcările le-au inelat cu brățări agitate.Gloata – pisică bălțată, sprintenă-n mersu-i fin, –ademenită … Citește mai mult

Vladimir Maiakovski – Norul cu Pantaloni

Prolog.Visând tolănit pe creierul moale,vi-i gândulprecum un lacheu dolofan pe-o slinoasă sofa;cu petecu-n sângele inimii mele plesnindu-l,sarcastic, obraznic, în râs îl voi lua până m-oi sătura.În sufletul meu bătrânețea loc n-are,giugiuleala senilă nu-și află altoi.Învăluie lumea vocea mea tunătoare,frumusețea-mi în floare –de ani două’ș doi.Ce-mi tot umblați cu leșinături!Ce-i dați voi dragostei, din lăute, lături!Ce-i … Citește mai mult

Vladimir Maiakovski – Bluza Fantelui

Îmi voi coase pantaloni negri, numaidecât,din catifeaua vocii mele, – se poate.Și o bluză galbenă din trei arșini de-asfințit.Pe bulevardul Nevski, pe dungile-i netede,voi hoinări cu pas de Don-Juan și fante.Pământul las’ să țipe, băbindu-se în tihnă,„Tu te duci să slujești primăverile verzi!”Îi voi arunca soarelui, obraznic râzând larg:„Pe netezișul asfaltului mi-i bine să graseiez!”.Au … Citește mai mult

Walt Whitman – Unui Civil

Mie-mi cereți stihuri dulcege?În mine vreți să căutați lâncezeala strofelorcitadine?Ce-am cântat și cânt de-atâta vreme socotiți că-iprea greu de-nțeles?N-am cântat, e drept, tot ce-am cântat, ca să măînțelegeți voi și nici acum nu cântpentru asta;(M-am născut din ceea ce s-a născut și războiul,Bătaia tobelor îmi este muzica iubită și mi-e dragnespus marșul funebru, marțial,Care bocește … Citește mai mult

Anne Sexton – I-A Spus Poeta Psihanalistului

Cuvintele sunt meseria mea, Cuvintele sunt ca etichetele,monedele sau, și mai bine, ca un roi de albine.Îți mărturisesc că, pe mine, numai sursa lor mă rănește;de parcă vorbele ar fi precum albinele moarte din mansardă,curățate de ochii galbeni și de aripile veștede.Mereu uit, se pare, că un cuvânt poate să atragăaltele și să le îmblânzească … Citește mai mult