Versuri corectate și adnotate
O dreaptă răzbunare a săvârșit,Oțelul spadei, fapta cuvenită.Săgețile și lancea ascuțităVărsat-au sângele nelegiuit.Necontenit luptând cu piedici grele,Ulise la nevastă-a revenit,În ciuda unui zeu care-a stârnitFurtuni potrivnice și vânturi rele.Regina credincioasă se odihneșteLa pieptul regelui. Dar unde-i oareBărbatul ce de-atâta timp pe mareDucând un trai de câine rătăcește?El vrăjmășia soartei o-nfruntaZicând că Nimeni numele-i era.
O dreaptă răzbunare a săvârșitOțelul spadei, fapta cuvenită.Săgețile și lancea ascuțităVărsat-au sângele nelegiuit.Necontenit luptând cu piedici grele,Ulise la nevastă-a revenit,În ciuda unui zeu care-a stârnitFurtuni potrivnice și vânturi rele.Regina credincioasă se odihneșteLa pieptul regelui. Dar unde-i oareBărbatul ce de-atâta timp pe mareDucând un trai de câine rătăcește?El vrăjmășia soartei o-nfruntaZicând că Nimeni numele-i era.
Zicând, zbură-n tăcere din odaieCum fără de sunet zboară-o cucuvaie.Simți flăcăul răzvrătită fireaȘi-n el puteri și inimă de leu;Mai mult ca pân-acum și amintireaCu totul năpădi de Odiseu.Și sta gândind și-l covârșea uimireaȘi-n suflet pricepu c-a fost un zeu.Veni-ntre pețitori deci îndrăznețulFlăcău acum, s-asculte cântărețulCe-n mijloc sta, cu mare glas cântându-l,Acel al grecilor cumplit amarPe … Citește mai mult
Adunarea aheilor (1).Când roșul cer în zori de zi s-aprinse,Grăbit sări viteazul prinț din pat.Vestminte-a pus pe el, apoi încinseVoinica spadă peste pieptul lat,Frumoase-opinci sub tălpi apoi își prinse,Și-un zeu părea că iese din palat.Chemând pe crainici, i-a trimis să sune,La sfat obștesc pe-ahei azi să-i adune.Deci ei mergând, chemau cu strigăt mare,Și iuți veneau … Citește mai mult
Jocurile lui Alcinou.Iar când sosi și faptul zilei sfinte,Sculându-se-Alcinou porni, luândCu el și pe-Odiseu cel plin de minte.La locul sfatului obștesc mergând.Deci regele-Alcinou mergea-nainte.Ajunși aici ședeau, alături stândPe bănci de piatră și cioplite trainic.Atene însă-acum, în chip de crainicDe-ai regelui, cutreiera orașulGătind plecarea lui Ulis, și-astfelOprea-ndemnind pe drum pe tot fruntașul:„Să mergem toți și să … Citește mai mult
În Pilos.Pe larga boltă-ncet urca ieșitulDin mândra baltă, soarele-arzător,Ducând lumină sfântă-n strălucitulOlimp de sus și jos la cei ce mor.Iar ei soseau la Pil, la-nalt ziditulOraș al lui Neleu, al cui poporDa jertfe lui Neptun zguduitorul,De negri boi, și-n mal ședea poporulÎn nouă hori, iar hora de cinci sute,Și-aveau de horă câte nouă boi;Și-așa mâncau … Citește mai mult
Dar haide-acum să-mi spui, voinice-al meu,Al cui ești tu? Să juri că sunteți gemeni!La ochi și frunte foarte mult îi semeni.Căci pân-a nu pleca pe mări străine,La Troia-n câmp, noi ne vedeam mereu.De-atunci nici eu pe el, nici el pe mine.”A zis. Iar Telemah: „Iubite-al meu!Îmi spune mama, numai ea, vezi bine,C-al lui copil aș … Citește mai mult
În Pilos.Așa-i fu scris în sfatul vrerii sfinte!Deci nu-mi vorbi de el! Eu însă vruiDe-altce să-ntreb pe Nestor, că-n dreptimeȘi-n minte multă nu-l întrece nime,Și-aud că el văzu, domnind poporul,Trei rânduri de vieți! Și este-acelCui drept ar fi să-i zici nemuritorul!Uimit eu stau uitându-mă la el.Deci spune-o, Nestor, tu, apărătorulȘi fala neamului aheu, ce felDe … Citește mai mult
La Menelau.Dar nu mai pot să-mi stea prin Pilos soții,Căci nu-s ai mei, ci stau de drag cu toții.Un dar de preț îl vom primi, stăpâne,Dar nu putem lua și cai cu noi;Din partea asta darul deci rămâne.Domnind pe șes, ai troscot și trifoiȘi orz și-ovăz și grâu. La noi nici grâne,Nici drumuri largi nu … Citește mai mult
La Menelau.Atunci Tididul și-Odiseu, noi, dară,Din cal ni te-auzeam strigând pe-afară,Și-am vrut să și ieșim, noi doi, la tine,Ori glas să dăm. Ne-opri însă-Odiseu:Și-așa tăceam, și toți tăceau, vezi bine.Deci vru să strige singur Anticleu,Dar el l-a prins de bot și-l strânse bineCu mâini voinice și l-a strâns mereu,Cât timp ni te-au ținut pe-acolo zeii.Și-așa … Citește mai mult