Daniel Vişan-Dimitriu – Lacul Din Noaptea Minții
Sub Luna care se-ascundea, sfioasă, / Luând, pe cerul nopții, norii scut, / Se desprinsese, … →
Versuri corectate și adnotate
Sub Luna care se-ascundea, sfioasă, / Luând, pe cerul nopții, norii scut, / Se desprinsese, … →
nedefinit, / alb scânteiază / roșu asfințit, / albastră rază / în grena condens / … →
Eulalic sunet — crin eleat idol sub geruri claros cu inel marin singur în mirate … →
Singurătatea în adâncul retoric, / tristețe de apă, nevorbitoare / — cu gura la gura … →
Oh, fuga celui singur / Către Singurul, / După modelul căruia / Curg izvoarele / … →
Se face scrum oțelul ca toate câte sunt, / Și, țăndări, o să fugă chiar … →
Lumina îi venea din zenit. / Așa e-n Auvers mansarda / unde-a trăit parcă luni … →
Privesc bezna mare a nopții, / Solul în somn, în umbre proprii; / Ici-colo zboară … →
Ai uitat pădurea departe, / Mângâiată de moarte, / În Apusenii de granit și tăcere … →
I. / Tu ești captivă și mult prea naivă, e-adevărat, / Iar brațele mele te … →