René Char - 146
Roger era cât se poate de fericit că în stima tinerei sale soții devenise soțul-care-îl-umbrește-pe-Dumnezeu. … →
Roger era cât se poate de fericit că în stima tinerei sale soții devenise soțul-care-îl-umbrește-pe-Dumnezeu. … →
Timpul când puteam să-i dăruiesc / tot ce primeam de la ea a trecut. / … →
Când zăvoiurile serii / sună inimile serii. / Şi apleacă peste ape clătinate alăute, / … →
Rotesc cireșii hore și ciulendre, / în zumzet de miresme și bondari. / Caisul, năpădit … →
În râvna pentru-nalte-aureole, / prin verzi mocirle-ades ne-mpotmolim. / Zidim minuni, dar ce urcăm sublim, … →
Această lumină ar putea / o-ntreagă lume să redea / Sau poate mai degrabă / … →
Bărcile. / Capete negre de mercur / Mereu suite pe fierbințeala vieții / Cu două … →
Puternic nu sunt, / Nu pot fi de față / Cu sângele meu / Când … →
Și Beppo ce răspuns-a? El o știe. / Se-mpotmolise vasul-n locu-n care / Era pe … →
Mari păuni deschid apusul peste / orice plecare dintre ape – / și dincolo de … →