Francesco Petrarca – Sonetul XXXI [Il Canzoniere]
Se plânge în sinea lui că de ceva vreme nu a mai căutat-o și își găsește scuze.Ochii frumoși, în care eu văd moarte,dar și iubire, mă înfricoșează,și cum un prunc de băț se-ndepărtează,la fel și eu, de mult timp stau departe.De-acum nu-i loc prea sus ori prea aparteunde n-aș vrea să stau cu mintea treazăsă … Citește mai mult