Versuri corectate și adnotate
O elogiază pe Laura inserând numele ei în versuri.Când eu te chem șoptit, căci Amor scrienumele tău în inima mea pură,ca să te laud, iute-mi ies din gurătrei sunete ce-ncep să te descrie.Căci e real, ai har, și ai mândrie,ce-a ta valoare dublă o făcură;Dar, taci, că sunt și alții ce-o plăcură,finalul strigă, ce te … Citește mai mult
E obosit de păcatele pe care le-a săvârşit şi ar vrea să asculte chemarea lui Iisus.Sunt obosit de antica chemare,de obiceiuri rele şi păcate,n-aş vrea s-o iau pe căi întortocheateşi-al meu potrivnic să mă prindă-n gheare.Un drag amic mi-a dat o alinareşi mi-a vorbit cu multă bunătate;dar n-a rămas, ci a plecat departeşi ochii să-l … Citește mai mult
Vrăjmașa mea, oglinda, în care-ți tot priveștiFermecătoarea față, de cer și-Amor slăvită,Întru a mea pieire te face să-ndrăgeștiNu vraja ei, ci vraja de dânsa oglindită.Din inima ta – dulce cuib mie – tu m-ai smultLa sfatul ei: Prigoană haină și păgână!..Și totuși eu – chiar dacă iubesc atât de mult –Nu-s vrednic să fiu unde … Citește mai mult
Din volumul „Petrarca-Sonete” – traducere de Lascăr Sebastian (Editura Tineretului-1959).Închisă mi-este calea oricărei izbăviri.Astfel, pe-al deznădejdii drum aspru calc, departeDe ochii Ei în care (prin jocul cărei soarte?)Sălășluie răsplata statornicei iubiri.O ursitoare parcă să plâng menitu-mi-a,Așa că doar oftatul e astei inimi hrană,Dar nu mi-i, nu, aceasta cea mai adâncă rană;Căci dulce-i plânsul, dulce, cui … Citește mai mult
Se roagă la Dumnezeu să îl conducă spre o viață tihnită.Tată ceresc, sunt zile irositeși nopți care-au trecut în rătăcire,când pofta-n piept a ars fără oprireși-am suferit dureri nebănuite.Te rog acum, lumina Ți-o trimite,spre-o viață-n tihnă du-mă cu grăbireși scapă-mă de curse și-amăgire,să râd de-ale vrăjmașului ispite.De unsprezece ani trudesc, știi bine,în acest jug ce … Citește mai mult
Când pleacă Laura, cerul se întunecă și încep furtunile.Când acel pom al lui Apollo pleacăce-n trup de om primi a lui iubire,Vulcan, oftând, asudă în neștireca fulgere lui Jupiter să-i facă:cel ce trimite ploi sau promoroacă,Cuptor, Gerar – nu face osebire;nici soare nu-i, și plânge-ntreaga fire,că a plecat amica lui cea dragă.Și-ncep să ardă iar … Citește mai mult
Laura, care e bolnavă, îi apare în vis şi îl asigură că încă mai trăieşte.Deja sclipea în est steaua iubirii,şi-o alta, de Iunona pizmuită,spre miazănoapte îşi rotea tihnitărazele-i mândre ce plăceau privirii;şi-o bătrânică-n ghearele mâhniriiscurma în foc, desculţă, jerpelită,iar fumul intră-n ochi şi îi irităşi plâng iubiţii-n clipa despărţirii:ea mi-a pătruns în suflet, fără vlagă,dar … Citește mai mult
Să fie preaslăvite zi, an, lună,și anotimp, și vreme, locu-n careîntr-un ceas bun văzut-am cu stupoaredoi ochi frumoși ce-aveau să mă răpună; și-acea pornire dulce și nebunăcând m-am apropiat de-Amor prea tare,și arc, săgeți, lovind fără cruțare,și rănile din inima mea bună. Și preaslăvită fie elocințacu care am rostit al doamnei nume,și lacrimi, și suspine, … Citește mai mult
Îşi hrăneşte mintea şi simţurile cu aspectul şi cu glasul Laurei.Îmi hrănesc mintea c-o aşa mâncare,c-ambrozie, nectar, acestea două,nu sunt mai bune, şi în suflet plouăcu a lui Lethe veşnică uitare.Şi-n inimă aud o suspinarecând ea rosteşte câte-o vorbă nouă,şi spre-al ei chip, cu mâinile-amândouă,mă trage Amor să sorb dulceaţă mare.iar acel glas şi cerul … Citește mai mult
Iubirea îl umple de speranță, însă Laura nu are milă de el.Dacă dorința oarbă ce distrugeinima-n mine nu mă amăgește,va veni ora, fiindcă timpul fuge,când ea de mine se milostivește.Ce umbră rea semințele-ar constrângesă nu-și dea rodul care ne hrănește?ce oaie-n staul behăie și fuge?ce stă-ntre spic și mâna ce cosește?Habar nu am; și totuși … Citește mai mult