Serghei Esenin – Se Țese Zarea Rumenă pe-un Iaz cu Țărmi Molatici

Se țese zarea rumenă pe-un iaz cu țarmi molatici.În codru plâng și-i strigătul cocoșilor sălbatici.Un grangur hăt, se tânguie și-n scorbură s-aține.Doar eu-s senin cu sufletul, deloc să plâng nu-mi vine.Știu, după cotul drumului, tu vei veni sprințară,În proaspăt fânul stogului ne-om așeza diseară.Te-oi frământa ca florile, te-oi ameți-n săruturi.La bucurii palavrele n-ai timp să … Citește mai mult

Ion Pillat – La Iaz

Lângă iaz se-oprește boulRăzlețit de la cireadă –Mângâie cu botul fațaNorilor tiviți cu sânge.Luciul iazului se-aprinde.Stol de grauri, salt de mrene,Scânteieri de libelulă,Joacă-n trestii și pe ape. O căruță ține drumulPeste deal și-o ia la vale.Chiote prelung flăcăul,Cailor speriați dând bici. Oile se mișcă negre,Vin pe miriștea de aur.Sună fluier – și tăcereacâmpului sporește iarăși.De … Citește mai mult

Ion Pillat – Umbre Pe Iaz

Toamna urcase pe cerFum lung de zboruri deșarte.Iazul sub sălcii stingher,Seară mai ștearsă pe zări și tot mai departe. Ce căutăm noi aici?Anii pierduți sau obrazulNostru de-atunci? Licurici,Stele sclipind pe oglinzi uitate cu iazul. Fugi, nu privi în adâncVraja de vremuri cernute.Timpul de-l prinzi de oblânc,Fața lui albă te vrea din apele mute. Stai, nu … Citește mai mult

Ion Pillat – Iazul

Mă uit la cer prin gene lungi de stuf;Ridic, în zori, un dâmb ca o sprânceană:Sunt ochiul mort în ziua cu zădufȘi ochiul viu în seara pământeană.Când rațele sălbatice cad stolȘi fâșâind prin trestii se strecoară,Se-aprinde dorul lunii pe-al meu golȘi plopii se sărută lângă moară.

Ion Pillat – Pescarul

Sub stele, ce străbat cleștarul nopțiiȘi-nvie luciul apei, iazul esteUn cer visat de sălcii credincioase,Îngenuncheate pentru rugăciune.O lotcă se desprinde-ncet. LopataEi cade cadențând singurătatea.— Pescare, ce îndrumi din vâslă luntreaPe-un iaz cu stele sau pe-un cer cu nuferiȘi stai încovoiat ca sub o cruce,Ridică-te-n picioare! Fii profetul Semeț,ce-azvârle tuturor cuvântulȘi pescuieste-n suflete vecia.Năvodul tău desface-l … Citește mai mult

Ion Caraion – Migrații

Când fumam prin iazul ce nefugărea prin viscol și pedragoste… iar câtă lene-nblidu-acelei rari risipe!.Tauri suri suiți în cumpenicârcăleau c-o moarte vienoaptea câmpului de cumpenisus în luna colilie.Iar noi rătăceam prin păduri fermecateîn carete cu miri,sub păsări, sub toatesomnoroasele cerului răpiri.Și-și răsucea toamna, ca o vulpeîn kalokagathia postumă,coada de flăcări, gâtul de gumă,când le cresc … Citește mai mult

Tudor Arghezi – Luna S-a Suit În Zare

Luna s-a suit în zareDin pământ, cât o căldare,Și pe cât se tot ridicăMoara-n râu se face mică.La iazul de platinăCumpăna se clatină.Și cred că-i un meșteșugLună prinsă de belciug.Cobilița-n cer se urcă,Sprijinită-n crac de furcă,Pe când moara, strânsă glugă,Ține loc de buturugă.

Al O Teodoreanu – Broaștele

În plopul meu își pune cuibul luna,Din care iese noaptea ca un corb.Și stele-i cad din aripi, dar le sorbPrin iazuri broaște, una câte una.Căci broaștele înghit bucăți de noapteȘi sar din mâl în iaz rotind ineleȘi se lungesc pe burta lor de lapteÎn care se topesc atâtea stele.