Versuri corectate și adnotate
Grâul și elun fel de Constantin Brâncoveanu,huzurește sub Hurezii verii,se umflă de dulce și grasși tocmai când să-și pună osu-n odihnăvine porunca de mazilire.El stă fațăcu morțilefiilor și ginerilor lui; Călăulretează cap după cap și pânăsă taie grumazul bătrânuluisecurea se tocește. Împăratulcu mâna lui de piatră o ascute, o bateși ea lucrează tihnit.Apoi trimitede-i toarnă … Citește mai mult
Vântul vine de departe, de foarte departe.Vine şi scutură grâul în palmele mele,Scutură grâu şi scutură stele.Lumina vine de departe, de foarte departe.Vine şi-n aur mă-mbracă, în straie de aur,Şi-i spune ciocârliei să-mi cânte un cântec de aur.Ciocârlia zboară şi cântă aproape de cer,Cântece limpezi s-aud de la zare la zare,Şi aripele nu i se … Citește mai mult
Nedumerire.Înalte, roșii, cupele de macde vânt se leagănă-n derivăpe marea grâului de aur,în căutarea unui far,să-i soarbă miezul de lumină.Cu vârful negru, funerar,săgeți, stamină de staminăabsorb din razele de soaretot ce e ardere nocivă,și, prin ce taină? , o prefacîn boabe dulci otrăvitoare.Pe-acelaș lan, și grâu și mac.Lumina bate-acelaș drummereu; și ieri și azi, și … Citește mai mult
O miere aurie s-a vărsatDin fagurul apusului în holdă,Iluminând belșugul de recoltăȘi poleind ținutul secerat. Apoi, când soarele s-a scuturat în desfrunzire de vâlvoare-nvolbă,Văzduhul dogorind părea o boltăDe uriaș cuptor înflăcărat. Simțeam cum urcă spre-nstelarea-naltăDin grâul ars de soare un prinosDe-arome-mbătătoare laolaltă.Ieșea din câmpul greu de-atât prinosOmul cu fruntea că o pâine caldăCum aburită din … Citește mai mult
Parc-ar fi căzut din cerLuna nouă-ntr-o livadăȘi i-au pus un lemn mâner,Ca să ție bine-n coadă.Și cum umblă în răspărPrin grâu zvelt ca păpurișul,Pare luna-ntr-adevărCă-și începe secerișul.Leana seceră și taie,Cinge snopii pe mijloc,Și din snopi clădește claie,Câte cinci, din loc în loc.Pe când Craiul Nou, din cer,Mai târziu s-a bucurat,Surioara lui de fierArgintiu, cum a … Citește mai mult
O necuprindere largul,Mâinile noastre seceră vânt.O necuprindere cerul,Secerare de grâu nevăzut.Îmbrățișarea noastră,Despicare de spații și căutare de vină.Cuprinsul a două larguri mi-e capul,Transparența lui a toate vibrând.Tâmpla se-așază-ntre palmeCarbonizată și grea de pământ.
O piatră de moarăocăra să moarăboabele de grâu:„Auzi ce desfrâuSă nu vă lăsați, surate,măcinate!Neghina-i de vină! …Dar vă vin de hac,praf vă fac,făină…”.Degeaba, degeaba,tot nu mergea treaba.Văzând cum stă cazul,a schimbat macazul:„Nu-i o cinste oare,scumpe surioare,decât, cine știe,fierte în gamelă,făină alburiesă ajungi franzelă?! ”.Grâul, lămurit,se lasă zdrobit,gândind – poate mâineva intra în pâine.Morala: Vezi… în … Citește mai mult
1. Când alții dorm și viseazăTractoarele însămânțeazăRapiță și grâu să creascăVor banii să-și înmulțească (BIS).REF: Nu mai e ce-a fost odatăȚăran cu palmă crăpatăC-astăzi s-a emancipatStă la birou parfumat.2. Iar n-are decât un sacȘi fără bătăi de capSeamănă și discuțieDe urlă tractoarele, Lele.3. Poate să ningă, poate să plouăAre asigurare nouăAduce banii în tirÎși mai … Citește mai mult
Vântul verii dinspre grâneVine, mirosind a pâine.Dar și luna-n cer se plimbă,Rumenită ca o jimblă.Spicele de asta-n noapteNici n-au somn, fiindcă sunt coapte.Și foșnind, ar vrea să spună:„Pâinea-i nouă. Poftă bună!”
Purtând cofiță cu apă recePe ai săi umeri albi, rotunzori,Juna Rodică voioasă trecePe lângă junii sămănători.Ei cu grăbire îi sar în cale,Zicând: „Rodică, floare de crin,În plin să-ți meargă vrerile tale,Precum tu, dragă, ne ieși cu plin!S-ajungi mireasă, s-ajungi crăiasă!Calea să-ți fie numai cu flori,Și casa casă, și masa masă,Și sânul leagăn de pruncuşori! ”Cu … Citește mai mult