Purtând cofiță cu apă rece
Pe ai săi umeri albi, rotunzori,
Juna Rodică voioasă trece
Pe lângă junii sămănători.
Ei cu grăbire îi sar în cale,
Zicând: „Rodică, floare de crin,
În plin să-ți meargă vrerile tale,
Precum tu, dragă, ne ieși cu plin!
S-ajungi mireasă, s-ajungi crăiasă!
Calea să-ți fie numai cu flori,
Și casa casă, și masa masă,
Și sânul leagăn de pruncuşori! ”
Cu grâu de aur ei o presoară,
Apoi cofița întreagă-o beu.
Copila râde şi-n cale-i zboară,
Scuturând grâul din părul său.
Sensul versurilor
O tânără fată, Rodica, este întâmpinată cu urări de bine și prosperitate de către sămănători, care îi urează o viață plină de bucurii, căsătorie și copii. Gesturile lor simbolice cu grâu și apă evidențiază dorința de fertilitate și abundență pentru ea.