Frumusețe efemeră

Ana Blandiana – Scrum

de

Frumos ca un poemÎntr-o limbă pe care nu o înțeleg de totTimpul din care-s făcutăSe stinge-n secunde și ore și zile.Din lumânarea înaltăMai arde un ciot,Dar flacăra pune coroanăPe fruntea zeiței feștileCareStrivită de atâta splendoareO înalță cu disperarePe o coloană,Gata să se împrăștie, de scrum,Într-un ultim acum.

Alexandru Busuioceanu – Trup Curtean Dumnezeiesc de Trist

de

Pur spectacol de OmTrup curtean dumnezeiesc de tristFloare de gând și de nervVis e carnea ta după chimia cereascăUndă coasta ta și seminală mâniade dragon profund a sexului tău.În durata de lumină trăindVisul ia culoarea ochilor tăiAdevărul nu pătrunde-n pupilăși-n fundul privirii tale te separide iubirea, de rana și cântu-n care te-ai născut.Singurătatea ta aspiră … Citește mai mult

Al O Teodoreanu – Madrigal

de

Pe visurile-mi – roșii trandafiri –Albastru fluture te-ai lăsat alene,Ți-ai lipit aripile subțiriȘi, cu polenu-n finele antene,Te-ai dus să cauți poate-o floare nouă,Zburând, albastru, în albastrul firii.Te uiți la trandafirii plini de rouăȘi nici nu știi că plâng și trandafirii.

Victoria Oteea – Atât de Fragedă

de

Atât de fragedă, te-asameniCu floarea albă de cireș,Și ca un înger dintre oameniÎn calea vieții mele ieși.Abia atingi covorul moale,Mătasa sună sub picior,Și de la creștet pân-în poalePlutești ca visul de ușor.Că te-am zărit e vina meaȘi veșnic n-o să-mi pot iertaIar tu te duciIar tu te duciTe duci, și-am înțeles prea bineSă nu mă … Citește mai mult

Vasile Nicolescu – Cântec De Brumă

de

Zăceau pe tava de argint a brumiiimense astre, candizi meteori,tulpini de flăcări, sori multicoloriîn dimineața ultimă a lumii.Comete rupte-n margini de genune,rănite dalii, pâlcuri de comoriarzând pe-o vatră rece, de fosfor.Lucide flăcări, zâne fără nume!

Valeriu Butulescu – Flori de Ianuarie

de

Ningea așa raționalașa frumosașa realașa tendențios(de sus în jos)că ți-am gravat pe geamsub ram de dimineațătreizeci de flori de gheațăsunt flori de noapteși de șoapteși de zisă nu le atingică vor muriși-ți vor rămâne-n geamsub rampoteci de lacrimi reci.În timp ce-afarăva ninge tot frumosrațional și calm.de sus în jos.

William Butler Yeats – Trandafirul

de

O fată s-a-arătat cu roșii buze, triste:Icoana-acestei lumi în lacrimi, la aman,Ulise blestemat în ceasul de răstriște –Și mândră ca Priam, ucis cu-ntregul clan.William Butler Yeats din Amărăciunea dragostei, traducere de Petru Dimofte

William Shakespeare – Sonetul XV: Când Văd Că Orice Lucru Care Crește

de

Când văd că orice lucru care creșteNumai o clipă poate fi perfect;Că scena lumii un spectacol esteInfluențat de stele în secret;Și când observ că oamenii trăiescCa plantele, sub chiar același soare,Lăudăroși fiind pân’ ce descresc,Și faima li se pierde în uitare;Mă poartă gându-atuncea la schimbareCe tânăr te aduce-n fața mea,Unde timpul și moartea pun la … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 126 [Sonnet CXXVI]

de

O, drag băiat, ce Timpul îl supuiSfidând și coasa și clepsidra lui;Ce crești scăzând și astfel dovedești,C-ai tăi iubiți pălesc și tu-nflorești.Dar când Natura, doamnă cum o vezi,Te trage-n spate când înaintezi,Ea face asta să nu cazi în hău,Sfidând și Timpul și minutul său.Dar să te temi, ești jucăria ei!Ea te păstrează, însă nu cât … Citește mai mult