Konstantinos Kavafis – Epitaf
Străine, aici, pe malul Gangelui, zac eu, un bărbat / samiot. Pe acest pământ neînchipuit … →
Versuri corectate și adnotate
Străine, aici, pe malul Gangelui, zac eu, un bărbat / samiot. Pe acest pământ neînchipuit … →
Pe marginea mării de doliu, de-a lungul / șterselor urme ale rătăcirilor mele, / de-a … →
Tu vrei fulgerarea, cuțitele arunci, / deschizi ale aerului calde artere; / orbindu-te, din pulsuri … →
E cârciuma plină de oameni străini — / De oameni tăcuți ce vin de departe, … →
Gura, ce în gura mea a înnoptat, / Ochi, ce la ochiul meu de pază … →
Cărările nemerse încă mă mai tulbură, / Întunericul umblă printre cruci ca un copil. / … →
Frig ca nicicând s-a strecurat. / Detașamente în zbor au venit peste mare. / Golful, … →
C-un nor la gât ca un fular / (de care gresie coapsa ți-ascuți?) / apele … →
Ram de palmier se frânge în nea, / trepte se răstoarnă, / orașul mort străluce … →
Ceața-i o linie. Spațiul se termină într-un copac. / Tren de noapte. Pasăre undeva. / … →