Ingeborg Bachmann - Cântece în Exil IV
Frig ca nicicând s-a strecurat. / Detașamente în zbor au venit peste mare. / Golful, … →
Frig ca nicicând s-a strecurat. / Detașamente în zbor au venit peste mare. / Golful, … →
C-un nor la gât ca un fular / (de care gresie coapsa ți-ascuți?) / apele … →
Ram de palmier se frânge în nea, / trepte se răstoarnă, / orașul mort străluce … →
Ceața-i o linie. Spațiul se termină într-un copac. / Tren de noapte. Pasăre undeva. / … →
Înăuntru sunt ochii tăi fereastra / spre o țară, în care stau în limpezime. / … →
Kerosen. / Stai, Doamne, nu am terminat!! / Apoi mai voi dărui abisului / Victoria … →
O, iubire, ce cojile noastre / le-ai spart și le-ai zvârlit, scutul nostru, / de … →
Sporadele, insule în salbe, / minunate petice în mare, / de reci curenți traversate / … →
Undeva / oamenii și-au ucis speranța / și până la mine ajunge sângele cadavrelor albastre … →
Soarele nu încălzește, mută e marea. / Mormintele, acoperite în zăpezi, nu le dezleagă nimeni. … →