George Ranetti – Ca și Odinioară

Am revăzut moșia iar în floare,Blagoslovitul grâu prăjit de soare.Ca și-altădată-ntinde pe câmpieO nesfârșită pânză aurie,Și numai ici și colo mici șuvițeDe flori îmbălsămate și pestrițe:Iar printre ele țanțoșii, făloșiiMaci roșii.Ca marea dup-o groaznică furtună,Așa părea azi câmpul potolit,Că nimeni n-ar avea temei de bănuitCă și p-aici, năpraznică, nebună,Deslănțuitu-s-a revolta celor mici,De-au tremurat palate uriașeȘi … Citește mai mult

Palaghia Eduard Filip – Rural

Puhoi de prune mi-a rodit pământul,Sub crengile căzute în lupta cu furtuna,Arame de păresimi, aidoma cu luna,Îmbrobodite-n colbul ce-mi adusese vântul.Mici zurgălăi de coarde de viță-mbobocităSe întremau pe-aracii din boi de lemn de nuc,Miroase de-alabastru prin colivii de cuc,Buieștrii de alamă stârnind zmuciri în pită.S-au dedulcit de soare caisele prin pârguri,Mici gutuițe adastă prin crengile … Citește mai mult

Octavian Goga – Cosașul

Cosașul.S-a fost pornit un vânt molaticSă miște papura din baltă,Într-un oftat prelung și sâlnicGemea tulpina ei înaltă.Călătorea de-atâta vremeBolnavul vânt, mergea departe,Și semăna atâta jaleDe-a lungul miriștilor moarte.Mureau ovezele pe dealuriSub răsuflarea de otravă,Și se uscau în rădăcinăLivezi întinse de otavă.Alături tremura porumbul,Cu trupul chinuit de sete,Și se frângea trosnind în noapteCa o oștire de … Citește mai mult

René Char – Înmânare

Lăsați dârlogii liberi, începe-acum câmpia.Se vede după ramuri că la hotare e ger.Se va ivi o cotitură, pierind ca fumul în văzduhPe care va pluti binețea precum o așchie-ndoită.Respiră undeva, sub scoarță, neliniștea de a slăbi.Pe lespedea fântânii va fi întinsă masa.Ființe binevoitoare ne vor întâmpinaȘi mâna ta pe frunte, rece îți va fi de … Citește mai mult

George Lesnea – Dimineața

Lucirile luminii se luptă prin văzduh,Bat cocostârcii toaca pe casele cu stuh.Burdufuri mari de apă ridică norii suri,Zăvozii din pădure prind zgomotele-n guri.Pe drum, un car se ține, țipând de boii grei,Ce trag pieptiș pământul și zarea după ei.S-a pus pe goană grâul din margini fugărit.Cu tălpile crăpate, cărarea s-a oprit.O cumpănă mă cheamă de … Citește mai mult

Panait Cerna – Triumf

În dimineți frumoase ca visul de-altă vreme,Tot lanul e un zâmbet zglobiu și fericit,Iar muncitorul-i vesel că-a izbutit să chemeO auroră nouă dintr-un pământ trudit.Trudit, dar bun, cosașul o împarte tuturora,Și rumene copile se-ntrec doinind la strâns.Ca spicele din holdă ar vrea să-ncingă hora,Dar cântecul le-ndeamnă la muncă – și la plâns.Acum e jalnic cântul, … Citește mai mult

Otilia Cazimir – Iulie

De după dealuri arse și trudite,Înalță creste albe nori de plumb.S-adună-n iarbă umbre încâlciteȘi, aspru, geme vântul prin porumb.Câmpia de paragină și scrumÎntinde brațe lungi de colb în drum,Apoi își strânge sufletu-n păduri,Căscând în râpi dogoritoare guri.Dar norii sterpi coboară-n depărtare,Și-abia vibrează dincolo de zareUn tunet lung, cu prăbușiri de stâncă.Iar soarele s-arată alb și … Citește mai mult

Raymonde Han – Vacă Spre Sat

O vacă neagră, caldă ca țărâna-n vară,Coboară dâmbul amenințat de seară;Coboară în seară singură spre satȘi pică laptele din ugerul umflatPeste bănuții ierbii, sunători.Trandafiriul uger plin de floriAtârnă-n mers cu patru stalactiteCa bolta unei peșteri rumenite.Vaca mugește spre vițelul însetat,Laptele din flori și muguri adunatApasă greu și doare.Pe coarne moare-o rază ultimă de soare.

George Topirceanu – Decorul

Sus, pe dealuri, toamna punemiriști galbene-n lumină,arături ca de cărbuneși mohoare de rugină.Rânduri-rânduri, spre câmpiese perindă nori de plumbpeste larga simetriede coline cu porumb.Iar când soarele străbate,luminând peisajul vastde dreptunghiuri colorateîntr-un limpede contrast,Saltă-n valuri jucăușeși foșnește lung sub soare,cu mătasă la pănușe,mămăliga viitoare.

Percy Bysshe Shelley – Cântecul Proserpinei

(scris în timp ce culegeam flori pe un câmp în Enna).Sfânt Pământ, zeiță careZămislit-ai și pe om,Șiei, pe zei, și flori, și fiare,Și gânganie și pom, –În suflarea ta, divină,Scaldă-ți prunca-Proserpina.Tu, care hrănești cu noriiTăi de rouă-aceste floriPână cresc și-ajung fecioriiOrelor, plini de culori –În suflarea ta, divină,Scaldă-ți prunca-Proserpina.1820.(postumă)