Rainer Maria Rilke - Amurg în Scania
Parcul e sus. Ca dintr-un foișor, / din umbra lui acuma mă cobor / și … →
Parcul e sus. Ca dintr-un foișor, / din umbra lui acuma mă cobor / și … →
Un corn de brumă, fruntea, prin ploaia mâinilor, / Se-ntreabă tulburată: ne cheamă iarăși zarea? … →
Cunosc un oraș / care zilnic se umple de soare / și totul e răpire … →
Broasca-nainte coarda să-și încerce / din iazul ce afundă / răchiți și nori, foșnetul sec … →
Sunt între iad şi paradis / Tot ce fac e doar un vis / Clipa … →
Cuvintele mele proaspete-n seară / să-ți fie precum foșnetul de foaie / de dud când … →
De când m-am născut pe lume / Trebuia să aleg între Da și Nu, / … →
Viața se golește / într-o urcare diafană / de nori umpluți / de-ai soarelui ciucuri. →
Dar nopțile acestea, frumoaso, cum de sunt, / Atât de diafane, din cer până-n pământ?. … →
M-am hotărât în mine să m-adun, / Să-mi strâng hotarele aproape, mai aproape. / Mormane … →