Daniel Vişan-Dimitriu – Pocalul Din Adânc

În aerul schimbat în urma ploii,Se-amestecă arome de pământCu încântarea de-a sluji nevoiiFiințelor aduse-n dar de vânt.Sunt mici, sunt nevăzute, ne-nsemnate,Dar viața le va crește, va sporiPuterea lor, în creaturi ciudate,De-o frumusețe care va uimi.Așa-mi închipui c-ai venit pe lume:Ca întâmplare-a ploii unei seriCu un apus ce-a vrut să mă îndrumeÎn căutarea ultimei plăceri.Când te-am … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Impasul Din Adânc

Ce s-a scurs din cotloane ascunseDepășind caudine-n impas,A ieșit în frânturi ca de glasGâtuit de-ntrebări nerăspunse.Iar cuvinte din altă poveste,Rezonând cu un timp ce-a trecut,Se aștern în șiraguri de lutCa un giulgiu pe clipe funeste.Călătoare-n adânc e-o tăcereCu ecou stins de-un vechi labirintÎncărcat cu iluzii ce mintȘi speranțe-nfruntând bariere.Ar ieși în lumina ce-o vedeAșteptând-o ca … Citește mai mult

Simion Felix Martian – De Profundis (Rugăciune de Miner)

Mă cheamă adâncul din nouȘi beznei cu râvnă mă dărui,Dar nu sunt prin asta erouChiar dacă pot munții să-i nărui.Cu patimă dau ce-i de datȘi-n miez sfredelesc azi CarpațiiCu braț de oțel, încordat,Dar nu cer prin asta ovații.Nu, nu sunt deloc un titan,Ci om ce câștigă cu trudăFăcând cu sudoare un ban,Căci, iată! – și … Citește mai mult

Stefan Augustin Doinaş – Dați Drumul Armăsarilor

Dați drumul armăsarilor de lapte –să spargă-n mlaștini cerul incolor!Mai este-o țară. Curcubeie-n noapteo picură din unghiile lor.Mai este-o țară – turlă suveranăcu țigle-ndârjite sub polei.Ce-i plâns aici, acolo este rană.Mânia mea-ncolțește-n bulbul ei.Acolo-n joaca lor copii cât munțiismug àripile-acvilelor de focroind ca mușița în jurul frunții,și râd, și nu se satură de joc.Când nevăstuicile … Citește mai mult

Gabriela Melinescu – Litanie

Fratele meu zace în adâncul măriide mii de ani învelitde alge, de delfini și arătăridespre care nimenisă vorbească n-a îndrăznit.Din când în când marea se umflă.Pescari cu bărbi lungise roagă în limba apeide omul mării să-i ierte că l-au trezit.Frate iubit din adânc,te strigăm de după lespedea grea,mânați de o pornire înțeleasănumai de apa care … Citește mai mult

Johann Wolfgang Von Goethe – Pescarul

Se-nspumă valul vălurind,Pe ţărm stă un pescar,Cu ochiul rece cumpănindSpre undiţă mai rar.Dar cum privea, de seamă luândCă valul s-a-nălţat,Un trup, şuvoiul despicândDin ape s-a iscat.Glas de femeie i-a grăit:– Tu mladele-mi momeştiCu gând isteţ şi viclenit,În foc le nimiceşti!Cât de zglobii sunt, de-ai şti,Peşti mici pe fund mâlos,Aşa cum eşti, ai coborîŞi-ai fi mai … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Drumurile Din Adânc

În spațiul acela îngustAflat în adânc de crevasă,Credeam că am dreptul și-i justS-arăt că de viață îmi pasă.Și-am tot încercat să alegUn drum, să pășesc în lumină,Să fiu, eu și ea, un întregCe poate divin să devină.Ales-am cărarea de vântȘi-am fost azvârlit în furtună,Apoi, frământări de pământAu vrut bariere să-mi pună.Poteci de prin sufletul meu,Alese … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Pași În Adânc

Treptele pe care coboram,Nu-mi erau străine, le știamDintr-un vis ori, poate – cine știe! –Dintr-un gând aprins de o magie.Le simțeam, sub tălpi, atât de moiȘi atât de adâncite-n noi,Că-mi părea plutire și urcare,Nu o coborâre oarecare.Mă-nvârteau prin miezul unui turnȘi-l credeam inelul lui Saturn,Nesfârșit sub pașii mei de viațăStrăbătând adâncul dintr-o ceață.Coboram, pe trepte, … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – În Adânc

Mă-nchid în adâncuri de suflet și vis,În lumea în care doar eu am acces,O lume lipsită de-orice compromis,În care îmi place și-o caut ades.Adâncu-mi e leagăn luminii ce-o port,E poarta prin care spre visuri alerg,Îmi este putere, credință, suport,Și locul în care mi-e bine când merg.Când totul în jur îmi devine abis,Mă-nchid în adâncuri de … Citește mai mult