Ion Barbu – Înecatul
Înecatul.Fulger străin, desparte această piatră-adâncă;Văi agere, tăiați-mi o zi ca un ochean!Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean,Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă.Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice,Din care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși,Bat apele, din baia albastră să despiceLimbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși.